Judecătorul Mihai Poalelungi, numit ad-hoc în locul lui Bîrsan la CEDO

Judecătorul Mihai Poalelungi a fost desemnat în calitate de judecător ad-hoc pentru cauzele româneşti în locul lui Corneliu Bîrsan, care a cerut să se abţină temporar de la judecarea dosarelor implicând România, informează MAE, care precizează că decizia se aplică de luni, 7 noiembrie 2011.

Judecătorul român de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Corneliu Bîrsan, a cărui soţie este cercetată de DNA într-un dosar de corupţie, a solicitat preşedintelui Curţii să se abţină pentru o perioadă de timp de la judecarea cauzelor româneşti.

Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a fost informat luni de către grefierul Curţii Europene a Drepturilor Omului asupra faptului că judecătorul român Corneliu Bîrsan a solicitat preşedintelui Curţii, Sir Nicolas Bratza, să se abţină pentru o perioadă de timp de la judecarea cauzelor româneşti.

În mesaj se arată că, la data de 4 noiembrie 2011, preşedintele Curţii, întemeindu-se pe articolele 28 şi 29 din Regulamentul Curţii, a acceptat cererea judecătorului român.

În acest context, judecătorul Mihai Poalelungi a fost desemnat în calitate de judecător ad-hoc pentru cauzele româneşti, decizie aplicabilă începând cu data de 7 noiembrie 2011, precizează MAE.

Britanicul Nicolas Bratza şi-a preluat oficial vineri, 4 noiembrie, funcţia de preşedinte al CEDO, înlocuindu-l pe francezul Jean-Paul Costa, care a atins limita de vârstă. Bratza este al treilea preşedinte de naţionalitate britanică din istoria CEDO.

Cazul judecătoarei Gabriela Bîrsan, cercetată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, readuce în prim plan problema corupţiei "fără sfârşit" din România, nota un comentariu postat pe blogul publicaţiei The Economist.

DNA a anunţat oficial, printr-un comunicat transmis la 10 octombrie, începerea urmăririi penale pe numele judecătoarelor Gabriela Bîrsan, preşedintele Secţiei Contencios a instanţei supreme, şi Iuliana Puşoiu, de la aceeaşi secţie, cele două fiind suspectate de trafic de influenţă.

Cazul a dat naştere la controverse, după ce locuinţa judecătoarei Gabriela Bîrsan a fost percheziţionată. Soţii Bîrsan au cerut anularea mandatului de percheziţie. Judecătorul român la CEDO, Corneliu Bîrsan, a depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de anulare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a avizat solicitarea procurorilor anticorupţie de percheziţionarea a locuinţei soţiei sale, judecătoarea de la ÎCCJ Gabriela Bîrsan. Cererea de anulare a fost depusă pe 19 octombrie la Curtea de Apel Bucureşti, primul termen fiind stabilit de instanţă pentru data de 18 ianuarie 2012.

Cazul judecătoarei Gabriela Bîrsan, cercetată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, readuce în prim plan problema corupţiei 'fără sfârşit' din România.

Anterior, atât Corneliu Bîrsan, cât şi Gabriela Bîrsan au solicitat CSM anularea deciziei de avizare a percheziţiei domiciliare, invocând imunitatea judecătorului român la CEDO, care se extinde şi în cazul familiei sale.

Potrivit The Economist, acest caz "ar putea să nu ajungă nicăieri", deoarece Corneliu Bîrsan a invocat imunitatea de care beneficiază în calitate de judecător CEDO, împreună cu familia sa.

Curtea de la Strasbourg a trimis o scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care acţionează procurorii români. În plus, Gabriela Bîrsan a cerut anularea avizului de percheziţie sub pretextul unor vicii de procedură şi şi-a acuzat colegii de breaslă că nu dau dovadă de "umanitate", pentru că uită de prietenia care i-a legat şi de faptul că au fost inclusiv la ea acasă doar de dragul "unui linşaj mediatic".

Direcţia Naţională Anticorupţie a informat că a primit la 17 octombrie o scrisoare semnată de Erik Friberg, grefier al Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care se exprima îngrijorarea preşedintelui CEDO că nu ar fi fost respectate regulile imunităţii în cazul unei percheziţii efectuate de autorităţile române la domiciliul judecătorului Corneliu Bîrsan, în legătură cu o investigaţie privitoare la soţia sa. În scrisoare se afirma că, în lumina obiectului şi scopului Convenţiei de la Viena „se pare că imunitatea acolo stabilită se extinde la reşedinţele private ale judecătorilor în statul lor de origine”.

DNA a solicitat clarificări scrise preşedintelui CEDO, Jean-Paul Costa, în sensul de a preciza dacă scrisoarea menţionată reprezintă punctul de vedere al domniei sale ori punctul de vedere al Curţii Europene a Drepturilor Omului şi în cadrul cărei proceduri a fost emisă respectiva scrisoare.

De asemenea, s-au solicitat lămuriri şi privind prevederea din convenţiile internaţionale aplicabile pe care se întemeiază aprecierea lui Friberg că imunitatea judecătorului Corneliu Bîrsan şi a familiei sale se extinde „la reşedinţele private ale judecătorilor în statul lor de origine”.

În cererea adresată preşedintelui CEDO, DNA aduce la cunoştinţă faptul că nici ancheta penală, nici percheziţia efectuate la imobilul din satul Ghermăneşti, comuna Snagov, România, nu vizează în nici un fel atribuţiile lui Corneliu Bîrsan ca judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului, ci pe acelea ale soţiei sale, Gabriela Bîrsan, ca judecător român. Or, în această situaţie, documentele internaţionale prevăd că imunitatea aplicabilă agentului diplomatic în statele în care îşi desfăşoară misiunea nu îl scuteşte de răspundere legală în statul de origine, a precizat DNA.