Judecătoria Sectorului 4: Vântu nu s-a "reeducat" suficient în timpul detenţiei

Cei doi ani petrecuţi de Sorin Ovidiu Vantu în închisoare pentru favorizarea lui Nicolae Popa nu sunt suficienţi pentru a avea efectul preventiv şi educativ al pedepsei, menţionează Judecătoria Sectorului 4, în motivarea deciziei de respingere a cererii de eliberare condiţionată adresată de acesta.

În motivarea cererii lui Vantu se menţionează că acesta a fost sancţionat disciplinar de două ori şi recompensat o dată în perioada detenţiei.

"În ce priveşte comportamentul pe perioada detenţiei, instanţa reţine că acesta a fost unul oscilant, iar timpul petrecut în detenţie nu este suficient pentru reeducare. Deţinutul, aflat la prima analiză a comisiei, a fost sancţionat disciplinar de două ori şi recompensat o dată. Se mai reţine că, în ultima parte a executării pedepsei, petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, neevidenţiindu-se în nicio modalitate prin comportamentul său în locul de deţinere", motivează Judecătoria Sectorului (JS) 4.

Instanţa mai subliniază faptul că participarea lui Vântu la activităţile desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere şi recompensa obţinută nu sunt "dovezi temeinice de îndreptare".

"Instanţa constată că persoana deţinută a executat fracţia de 2/3 din pedeapsă pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, deci condiţia legală relativă la timpul din pedeapsă ce trebuie executat este îndeplinită. Deşi petentul condamnat a executat fracţia de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, oportunitatea acordării liberării condiţionate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanţei de judecată", mai menţionează JS 4, în motivarea deciziei de respingere a cererii de liberare condiţionată.

Instanţa arătat că Sorin Ovidiu Vantu poate cere liberarea condiţionată după 22 august.

În data de 26 mai, magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4 au respins ca nefondată cererea de liberare condiţionată formulată de Sorin Ovidiu Vantu, care a fost încarcerat după condamnarea la închisoare din dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Soluţia nu este definitivă şi poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti.

În cererea de liberare, avocaţii lui Sorin Ovidiu Vantu au prezentat caracterizarea omului de afaceri, realizată de reprezentanţii Penitenciarului Jilava în perioada în care a executat pedeapsa primită în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Conform acesteia, Vântu "are o personalitate matură, abilitatea de a se adapta normelor şi regulilor unui grup stabil, conduită echilibrată, este o persoană inteligentă, întreprinzătoare, activă social".

"În privinţa comportamentului petentului în perioada de libertate intervenită între cele două condamnări vă rugăm să observaţi că petentul a avut o conduită conformă cu normele de convieţuire socială, acordând o încredere sporită justiţiei în general şi rolului social al acesteia, în condiţiile în care a apelat la organele judiciare ale Statului, formulând un denunţ (...) cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă (...) de către inculpatul Obreja Rudel", se mai precizează în cererea de liberare condiţionată.

Conform articolului 587 din noul Cod de procedură penală, liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

În 24 ianuarie, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Sorin Ovidiu Vântu la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa.

Acesta a fost eliberat din Penitenciarul Jilava pe 1 mai 2013, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Sorin Ovidiu Vântu a mai fost trimis în judecată, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi alte şapte persoane, în 31 ianuarie, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Omul de afaceri este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.