Jose Manuel Barroso: Europa este una singură (media)

Uniunea Europeană se află într-o criză sistemică. Criza este economică, socială şi politică, în sensul că este o criză de încredere - nu numai a pieţelor financiare, ci şi printre statele membre şi cetăţenii UE. Este ceea ce a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la reuniunea biroului Partidului Popular European (PPE) de la Florenţa, în Italia, din 7 septembrie. Acesta este motivul pentru care soluţia ar trebui să fie, de asemenea, politică, a adăugat Barroso într-un discurs care marchează începutul unei toamne politice intense în UE. Alegerea timpului, locului şi a metodei de susţinere a acestui discurs sunt importante în ceea ce priveşte drumurile transversale evolutive pe care se află UE în prezent, este de părere Adelina Marini, redactor-şef al media online bulgare euinside.eu, semnatara analizei publicate în ediţia de luni.

Timpul a fost începutul noului sezon politic, locul, grupul politic al PPE - o încercare de a face curăţenie în propria casă mai întâi -, iar metoda, faptul că Barroso a vorbit timp de aproape 15 minute, fără a citi, folosind nişte notiţe ca puncte de pornire. Ţinta discursului au fost atât membrii PPE cât şi întreaga comunitate europeană şi internaţională. În opinia analistei, a fost o pregătire pentru discursul său privind starea Uniunii, din 12 septembrie, iar cel mai important lucru a fost încercarea unei analize de sine.

'Trebuie să recunoaştem că este necesar să facem mai mulţi paşi spre integrare, şi anume unii ar putea cere într-un moment oportun o revizuire a tratatelor. De ce? Pentru că avem nevoie de mai multă împărtăşire a suveranităţii. Suveranitatea trebuie împărtăşită iar odată cu mai multă integrare vine şi nevoia de mai multă democraţie. [...] Cei care cred că democraţia este doar naţională nu au înţeles că suntem în secolul XXI, în care multe dintre aceste provocări sunt prin definiţie transnaţionale, cum ar fi ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare. Acesta este motivul pentru care democraţia naţională nu este de ajuns', a afirmat Barroso.

Discursul privind starea Uniunii va fi pronunţat în Parlamentul European (PE), care, în temeiul Tratatului de la Lisabona, are puteri sporite şi a devenit un factor important în procesul de luare a deciziilor. De aceea, afirmaţia că rolul PE în construirea democraţiei europene va fi esenţial este un semnal puternic pentru Strasbourg, potrivit analistei.

Barroso a menţionat totodată o criză a valorilor. Preşedintele CE a reamintit că UE este întemeiată pe statul de drept iar atunci când guvernele nu se conformează normelor pe care s-au angajat să le respecte, acest lucru creează probleme de încredere. Uniunea este mult mai mult decât o uniune de mai multe state. Este vorba mult mai mult de interconexiune reală, pe care euro a accentuat-o şi mai mult. De aceea într-o uniune de ţări diferite se creează diferite dezechilibre de politici.

'Din acest motiv avem nevoie de mai multă armonizare a normelor şi respect faţă de norme', a subliniat Barroso. În opinia sa, aceasta înseamnă mai multă Europa - un sistem mai integrat de luare a deciziilor. 'Dar nu este vorba doar despre mai multă Europa, ci despre o Europă mai bună', a ţinut să sublinieze şeful executivului UE.

Ceea ce Barroso a adăugat, în contextul valorilor, a surprins, relevă analista: '[Avem nevoie de] o Europă bazată pe valori. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, este extrem de important ca toate statele membre să respecte statul de drept şi valorile democratice, pluraliste, societăţile libere. De aceea vreau să spun că sunt foarte fericit şi mândru de rolul pe care Comisia Europeană l-a avut în problemele care au apărut în România. Datorită Uniunii Europene şi Comisiei Europene a fost posibil să se evite schimbările nedemocratice din România şi ar trebui să fim mândri de acest lucru. Deoarece am fost capabili să restabilim statul de drept într-o ţară care este membră a unirii noastre', a afirmat Barroso. Cuvintele sale au fost întâmpinate cu aplauze, de altfel singurele din timpul întregului său discurs, a remarcat analista.

Surpriza menţionării României a fost într-adevăr mare, potrivit autoarei articolului, deoarece au existat ezitări privind modul de a aborda cazul românesc, având în vedere că a aruncat o umbră semnificativă asupra eforturilor Uniunii de a ajuta procesele de democratizare în vecinătatea sa cea mai apropiată şi a dat motive criticilor săi de a spune: 'Nu vă puteţi gestiona propriile probleme, nu ne mai daţi lecţii'. Era de aşteptat însă să fie menţionată nu numai România, ci şi Ungaria, în pofida faptului că premierul Viktor Orban face parte din familia politică a PPE. Partidul a fost criticat de mai multe ori pentru păstrarea tăcerii cu privire la aceleaşi încălcari nedemocratice ale valorilor europene de către Orban în timp ce a criticat virulent acţiuni ale premierului român Victor Ponta, al cărui partid face parte din familia politică adversară, a socialiştilor.

Însuşi faptul că Barroso a menţionat acest caz poate fi interpretat ca o aluzie blândă, deoarece, în finalul discursului său el a declarat în contextul responsabilităţilor PPE: 'Există şi o altă problemă foarte importantă legat de care PPE are o mare responsabilitate, deoarece PPE este peste tot în UE - de la membrii fondatori ai Uniunii noastre până la noii membri - cei care au ştiut recent ce înseamnă totalitarismul şi comunismul şi au o memorie foarte concretă privind ceea ce înseamnă totalitarism şi comunism. De aceea ei sunt cei cei care pot susţine la nivel european o singură uniune, nu două. Nu avem două uniuni, avem o singură uniune, un singur Parlament European, o singură Comisie, nu dorim noi linii de divizare în Europa', a subliniat Barroso.

Şeful executivului UE a precizat că este pe deplin conştient de punctele slabe ale unora dintre membrii PPE, care vorbesc despre necesitatea de a găsi echilibrul corect între solidaritate şi responsabilitate, subliniind că PPE în calitate de cultură politică este un partid care conţine acest compromis. 'Ştiu că unii ar prefera doar solidaritatea, primind ajutorul altora, dar fără să-şi facă temele pentru acasă. Avem nevoie de solidaritate şi responsabilitate; avem nevoie de convergenţă şi disciplină; avem nevoie de creştere şi stabilitate'', a adăugat Barroso.

În ceea ce priveşte dezbaterile legate de bugetul pentru 2014-2020, Barroso a precizat: 'Avem nevoie de coeziune, dar coeziune cu disciplină. Nu este vorba numai de bani de cheltuit pentru ceva despre care nimeni nu crede că poate aduce mai multă competitivitate. De aceea trebuie să avem această combinaţie între coeziune şi disciplină, condiţionalităţi corespunzătoare, astfel încât să se facă investiţii cu adevărat în ceea ce poate aduce prosperitate şi nu doar pentru a alimenta clientele la nivel naţional sau regional'.

Şi aici, scrie semnatara articolului, ar fi fost mai bine dacă s-ar fi dat nume concrete, deoarece a menţiona doar România nu este suficient pentru ''curăţenia'' de care UE are nevoie disperată pentru a continua sub forma sa actuală şi a evita o divizare între cei care sunt pregătiţi pentru schimbare şi cei care sunt incapabili de ea.

Barroso are dreptate atunci când spune că UE nu poate fi divizată între sud şi nord, est şi vest. Totuşi, divizarea dintre politicile naţionale şi europene este foarte distinctă. Ceva din tonul şi cuvintele lui Barroso arată ca preşedintele CE este conştient de această divizare, consideră analista. 'Lucrul de care avem nevoie este de a combina democraţia europeană cu democraţiile naţionale şi să nu pretindem că nu avem nevoie de o democraţie europeană şi că slăbim democraţia noastră europeană''.

Autoarea aminteşte că şi lideri ai unor state membre conştientizează acest lucru, în special cancelarul Angela Merkel, care a solicitat începerea, până la sfârşitul anului, a muncii privind un nou tratat al UE. Una dintre întrebările din această toamnă va fi cât de mulţi şi care lideri naţionali sunt pregătiţi pentru aceasta. O altă întrebare va fi în ce măsură sunt gata liderii politici naţionali să treacă la nivelul european, conchide analista.