Joe Biden a anunţat că se retrage din cursa prezidenţială. Cine îi va lua locul?

Preşedintele Joe Biden a anunţat duminică, 21 iulie, că îşi va încheia campania pentru realegere, aducând un final neaşteptat şi umilitor carierei sale politice de jumătate de secol şi perturbând cursa pentru Casa Albă cu doar patru luni înainte de Ziua Alegerilor.

Biden, în vârstă de 81 de ani, nu a putut schimba părerea din ce în ce mai răspândită în cadrul partidului său că este prea fragil pentru a îndeplini funcţia şi că este destinat să piardă în faţa lui Donald Trump în noiembrie. El a sprijinit-o pe vicepreşedinta Kamala Harris pentru a-l înlocui în funcţia de candidat democrat.

„Deşi intenţia mea a fost să candidez pentru realegere, cred că este în interesul partidului meu şi al ţării să mă retrag şi să mă concentrez exclusiv asupra atribuţiilor de preşedinte pentru restul mandatului meu. Voi vorbi naţiunii la sfârşitul acestei săptămâni în detaliu despre decizia mea”, a scris Biden într-o postare pe X.

În mesajul sa, Biden i-a mulţumit vicepreşedintei Kamala Harris pentru că „a fost un partener extraordinar”, exprimându-şi susţinerea într-o postare ulterioară.

„Prima mea decizie ca nominalizat al partidului în 2020 a fost să o aleg pe Kamala Harris ca vicepreşedinte. Şi a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o. Astăzi vreau să-mi ofer întregul sprijin şi susţinerea pentru Kamala, pentru a fi candidatul partidului nostru în acest an”, a postat Biden.

Retragerea sa încheie o carieră politică naţională deosebită, marcată de căderea lui Richard Nixon şi de ascensiunea lui Trump. A organizat patru candidaturi prezidenţiale. A petrecut 36 de ani în Senatul Statelor Unite, reprezentând micuţul Delaware. A ajuns să prezideze puternicele comisii judiciare şi de relaţii externe. Şi a fost opt ani vicepreşedintele lui Barack Obama.

Reacţiile politicienilor

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a scris într-o postare pe X că Biden „a fost un preşedinte extraordinar, care a făcut istorie - un lider care a luptat din greu pentru oamenii muncii şi a obţinut rezultate uimitoare pentru toţi americanii”.

„El va rămâne în istorie ca unul dintre cei mai influenţi şi mai altruişti preşedinţi”, a spus Newsom, care a fost unul dintre cei mai importanţi susţinători ai lui Biden. De asemenea, Newsom a fost prezentat ca un posibil candidat democrat la preşedinţie.

De cealaltă parte, unii republicani au criticat mişcarea şi mulţi i-au cerut să demisioneze din funcţie, la câteva zile după încheierea Convenţiei Naţionale Republicane, în cadrul căreia unul după altul, vorbitorii au criticat tandemul Biden-Harris.

Senatorul Josh Hawley din Missouri a fost unul dintre republicanii care i-au cerut lui Biden să demisioneze, scriind într-o postare: „Dacă nu poţi conduce o simplă campanie politică, nu poţi fi preşedinte”.

Decizia lui Biden de a ieşi din cursă cu mai puţin de o lună înainte de convenţia partidului său şi cu câteva luni înainte ca alegătorii să se prezinte la urne este fără precedent în era politică modernă. Ultimul preşedinte în funcţie care a renunţat la candidatura pentru realegere a fost Lyndon Johnson, a cărui extindere a războiului din Vietnam în anii 1960 a divizat Partidul Democrat. Dar anunţul lui Johnson a venit în martie 1968 - cu opt luni înainte de alegerile respective.

„Suntem pe un teren necunoscut. Niciun preşedinte nu a renunţat sau nu a murit atât de aproape de congres”, a declarat Barbara Perry, profesor de studii prezidenţiale la Centrul Miller al Universităţii din Virginia.

Înlocuirea lui Biden în fruntea listei democrate va declanşa probabil cutremure interne în Partidul Democrat, în timp ce oficiali ambiţioşi vor face manevre pentru a deveni succesorul său. S-au format deja facţiuni în jurul lui Harris şi al guvernatorilor proeminenţi, inclusiv Gretchen Whitmer din Michigan şi Gavin Newsom din California.

Harris pare să fie moştenitoarea aparentă. Ea a depăşit o barieră ca prima femeie vicepreşedinte. Femeie de culoare, ea se bucură de un sprijin puternic în rândul afro-americanilor, o parte loială a coaliţiei democrate. Totuşi, în general, rata de aprobare a lui Harris a fost de doar 32% într-un sondaj NBC News publicat la începutul acestei luni.

„Nu există nimeni pe care să îl puteţi numi în acest moment care să fie un înlocuitor evident. Asta face ca lucrurile să fie atât de incerte şi haotice”, a spus Perry.

Mecanismul de introducere a unui nou nume pe buletinele de vot dă naştere, de asemenea, la numeroase întrebări juridice. Republicanii ar putea încerca să pună obstacole în calea candidatului prin organizarea de contestaţii juridice menite să împiedice persoana respectivă să participe la vot.

Întrebările cu privire la capacităţile lui Biden l-au urmărit pe tot parcursul preşedinţiei sale, dar au atins apogeul după dezbaterea cu Trump din 27 iunie. Combinată cu cifrele sale în scădere din sondaje, prestaţia sa slabă a stârnit panică în rândul propriului său partid că nu va putea câştiga în noiembrie.

În faţa a 51 de milioane de telespectatori, Biden a vorbit cu o voce răguşită şi de multe ori nu a reuşit să finalizeze gândurile sau să ofere o explicaţie convingătoare a motivelor pentru care alegătorii ar trebui să-l aleagă pe el în locul lui Trump. Ulterior, el a atribuit prestaţia sa slabă epuizării şi unei răceli. El a implorat ţara să nu permită ca o noapte proastă să umbrească realizările sale în funcţie.

Nefiind convinşi, parlamentarii democraţi au început să îi ceară să se retragă, o rebeliune care a început lent, dar a crescut constant ca dimensiune şi intensitate. Aceştia au făcut apel la patriotismul lui Biden, argumentând că, dacă acesta crede sincer că Trump este o ameninţare la adresa democraţiei, trebuie să pună ţara sa pe primul loc şi să se retragă.

Biden a ripostat. A avut numeroase convorbiri telefonice şi întâlniri cu oficiali democraţi de la toate nivelurile pentru a-şi consolida sprijinul în interiorul partidului - fără niciun rezultat.

Încercând să atenueze îngrijorările legate de acuitatea sa mentală, a acordat interviuri şi a ţinut conferinţe de presă pentru a dovedi alegătorilor că încă mai poate gândi pe cont propriu. Dar gafele au continuat să apară, iar cifrele din sondaje ale lui Biden au rămas stagnante.

Un alt ghinion şi un alt moment nepotrivit, Biden a fost testat pozitiv pentru Covid-19 pe 17 iulie, ceea ce l-a obligat să renunţe la campanie.

Pentru democraţi, boala lui Biden a creat un contrast nedorit. În timp ce Trump a ţinut un discurs triumfal de acceptare a nominalizării republicane în Milwaukee, la 18 iulie, la cinci zile după ce supravieţuise unei tentative de asasinat, Biden se afla în autoizolare acasă.

Plecarea lui Biden este cea mai recentă dintr-o serie de evoluţii zguduitoare care au făcut din cursa prezidenţială din 2024 cea mai haotică din toate timpurile. Trump a câştigat cu uşurinţă nominalizarea republicană la preşedinţie, în ciuda faptului că şi-a împărţit timpul între campania electorală şi diverse săli de judecată în care a fost acuzat în cauze penale şi civile. În luna mai, un juriu din Manhattan l-a condamnat pentru 34 de infracţiuni legate de plata unor sume de bani unei vedete de filme pentru adulţi.

Apoi, în scurt timp, Trump a revenit. La 1 iulie, Curtea Supremă a emis o hotărâre mult aşteptată care i-a acordat imunitate lui Trump pentru comportamentul oficial din perioada în care era preşedinte, împiedicând eforturile consilierului special Jack Smith de a-l urmări penal pe Trump pentru interferenţă în alegerile din 2020.

Trump a fost la un pas de moarte pe 13 iulie, în timp ce se afla la un miting în Butler, Pennsylvania. Un bărbat înarmat aflat pe un acoperiş la 130 de metri distanţă a tras un glonţ care i-a zgâriat urechea. Trump s-a lăsat la pământ. Apoi, cu sânge pe faţă s-a ridicat, înconjurat de agenţi, care l-au scos de pe scenă.

O altă evoluţie întâmplătoare a avut loc două zile mai târziu, coincizând cu deschiderea convenţiei republicane din Milwaukee care a certificat nominalizarea lui Trump. Judecătoarea federală Aileen Cannon din Florida a respins un caz separat intentat de Smith, care susţinea că Trump ar fi păstrat în mod necorespunzător documente clasificate pe care le-a luat acasă cu el când a părăsit Casa Albă în 2021. Cannon, care a fost numită de Trump, a decis că numirea lui Smith a fost ilegală. Smith a contestat rapid hotărârea acesteia.

Fluxul continuu de ştiri i-a dat lui Trump un impuls, permiţându-le republicanilor să prezinte un front energic şi unificat la convenţia din această lună.

Biden a stârnit rareori un asemenea entuziasm. Campania sa primară a fost în mare parte o încoronare. El s-a confruntat cu o opoziţie simbolică pe măsură ce liderii partidului au eliberat terenul, pariind că, după ce l-a mai învins o dată pe Trump, Biden era cel mai bine poziţionat pentru a o face din nou. Dar sondajele confirmau, unul după altul, că alegătorii nutreau îndoieli în privinţa lui, considerându-l prea bătrân şi slăbit pentru a mai avea un mandat.

Un sondaj AP-NORC publicat la 17 iulie a arătat că 65% dintre democraţi credeau că Biden ar trebui să se retragă din cursă.