Italia trece printr-o perioadă neagră, spune antropologul Fabrizio Sabelli
Zecile de replici ale seismului de duminică au continuat şi luni să agite regiunea Ferrara, unde au fost înregistraţi mii de sinistraţi. În acest timp, în sudul ţării autorităţile erau ocupate cu depistarea autorului atentatului de sâmbătă de la Brindisi, care a cauzat moartea unei liceene de 16 ani, reţinând în final doi suspecţi care urmau să fie interogaţi. Aceste circumstanţe dramatice nu i-au încurajat deloc pe italieni să se prezinte la urne pentru al doilea tur al alegerilor municipale parţiale, de duminică şi luni, notează ziarul elveţian Le Temps în ediţia de marţi.
În concluzie, s-a înregistrat o rată a absenteismului record, iar preşedintele Consiliului de miniştri, Mario Monti, părăsea în grabă reuniunea G8 de la Chicago ca să vină luni în ţară. Un consiliu de miniştri va avea loc marţi şi va fi decretată starea de urgenţă în zonele afectate de seism.
Antropologul Fabrizio Sabelli afirmă că această ţară traumatizată de seism şi slăbită de criză şi de planurile de austeritate, 'fragilizată şi dezagregată', trebuie, de asemenea, să ia în considerare şi recrudescenţa ameninţării teroriste, reprezentată în primul rând de membrii grupării ''Federaţia anarhistă neoficială'' (FAI), şi starea de nemulţumire socială, care se manifestă de câteva luni prin creşterea numărului de sinucideri în rândul antreprenorilor şi şomerilor.
Pentru antropologul şi economistul Fabrizio Sabelli, profesor onorific la Institutul de înalte studii internaţionale de la Geneva, nu există nicio îndoială că Italia trece printr-o perioadă neagră. Ceea ce este cel mai rău, potrivit expertului, este că nu întrevede niciun motiv care să o facă să creadă că stiuaţia ei se va îmbunătăţi într-un termen rezonabil.
'La fel ca mulţi alţi observatori, cred că Italia trece acum prin cea mai grea perioadă din istoria sa de după cel de-al Doilea Război Mondial', spune Sabelli într-un interviu acordat ziarului Le Temps. Acest lucru este cauzat mai întâi de situaţia economică catastrofală a Peninsulei, care a intrat în recesiune la sfârşitul anului trecut, are o datorie de 1.900 de miliarde de euro, echivalentul a 120% din PIB-ul ei. 'Nu există o soluţie pentru a relansa ţara pe termen scurt şi mediu. Italienii ştiu că îi aşteaptă luni, chiar ani, de sacrificii foarte grele. La acest lucru se adaugă faptul că clasa politică nu se bucură de nicio credibilitate. Foarte politizaţi, italienii trăiesc foarte greu această criză a democraţiei. Ei îşi dau seama că nu există nicio perspectivă, iar pentru ei mâine nu există. Comportamentul în contextul acestui seism este relevant: nu au forţa să facă front comun în faţa acestei catastrofe', spune antropologul.
Guvernul Monti 'face o treabă bună', potrivit expertului, dar el poate nu va mai fi şi în 2013, deoarece în aprilie anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare. 'Mario Monti şi miniştrii săi nu pot face nimic împotriva unui flagel precum mafia, grupuri mafiote fiind infiltrate în diverse grade la toate nivelele puterii politice. Sociologia puterii este o problemă în Italia. Acest lucru îi îngrijorează pe cetăţeni şi explică succesul unei mişcări precum 'Cinque Stelle', a actorului Beppe Grillo, care nu are nicio carismă şi ţine un discurs excesiv, populist, dar care s-a remarcat la alegerile municipale parţiale. Şi potenţialii investitori sunt la fel de îngrijoraţi', adaugă Sabelli.
'Cred că ce e mai rău de-abia acum urmează să vină. Va fi o pauză pe timpul verii, dar perspectivele economice sunt proaste şi criza euro ameninţă şi ea, ceea nu lasă locul unor previziuni optimiste. Există riscul ca revoltele sociale să se multiplice în cursul viitoarelor luni', precizează antropologul.
'Dar Italia a dovedit că a găsit mereu resurse în cele mai proaste momente ale istoriei sale. În contextul propagării crizei în Europa, eu sunt extrem de optimist în legătură cu rolul pe care poate să-l joace Italia, mai ales datorită bunei abordări a lucrurilor de care face dovadă Mario Monti la nivel european. Italia posedă unul din cele mai dinamice sectoare asociative din Europa. Există deci un teren sociologic şi cultural favorabil pentru apariţia de noi proiecte şi noi energii, dar, pentru ca ele să se dezvolte, trebuie să se schimbe situaţia pe plan economic şi politic', concluzionează antropologul.
