Iranul spânzură un campion naţional de karate şi un antrenor, implicaţi în protestele anti-sistem

Autorităţile iraniene au executat un campion de karate şi un antrenor voluntar de copii, cei doi fiind acuzaţi că ar fi ucis un membru al forţei paramilitare Basij în timpul protestelor anti-regim care au zguduit Iranul în ultimele luni.

Mohammad Mehdi Karami şi Seyed Mohammad Hosseini au fost amândoi spânzuraţi în ultimul val de execuţii menite să oprească demonstraţiile de amploare care contestă teocraţia ţării, relatează Daily Mail.

Execuţiile au avut loc în urma unui proces rapid care a fost criticat de membrii familiilor celor acuzaţi, susţinând că acesta s-ar fi bazat pe mărturisiri forţate.

De asemenea, execuţiile au atras critici vehemente din partea puterilor occidentale şi a grupurilor pentru drepturile omului.

În prezent, se ştie că patru bărbaţi au fost executaţi în urma protestelor de amploare care au izbucnit în septembrie după moartea tinerei Mahsa Amini, aflate în custodia poliţiei.

Agenţia de ştiri iraniană Mizan a declarat că bărbaţii au fost condamnaţi pentru uciderea lui Ruhollah Ajamian, membru al Basij, o ramură de voluntari paramilitari a Gărzii Revoluţionare Iraniene, în oraşul Karaj, la 3 noiembrie.

Forţele Basij au fost desfăşurate în marile oraşe, atacând şi reţinând protestatari, care în multe cazuri au ripostat.

“Mohammad Mehdi Karami şi Seyyed Mohammad Hosseini, principalii autori ai crimei care a dus la martiriul nedrept al lui Ruhollah Ajamian, au fost spânzuraţi în această dimineaţă”, a anunţat sâmbătă Departamentul iranian al Justiţiei într-un comunicat preluat de agenţia oficială de presă IRNA.

Execuţia lor a avut loc în ciuda cererilor de clemenţă din partea părinţilor lui Karami şi a unei campanii internaţionale pentru drepturile omului care a susţinut că bărbaţii au avut parte de un proces fals.

Amnesty International a declarat că tribunalul care l-a condamnat pe Karami, un campion de karate în vârstă de 22 de ani, s-a bazat pe mărturisiri forţate.

Avocatul lui Hosseini, Ali Sharifzadeh Ardakani, a susţinut într-un mesaj postat pe Twitter în 18 decembrie că Hosseini a fost torturat grav şi că mărturisirile obţinute sub tortură nu au niciun temei legal.

El a menţionat că Hosseini a fost bătut în timp ce avea mâinile şi picioarele legate, a fost lovit cu picioarele în cap până când a leşinat şi a fost supus la şocuri electrice pe diferite părţi ale corpului.

Iranul neagă faptul că mărturisirile au fost obţinute sub tortură.

Tribunalele revoluţionare iraniene au pronunţat alte trei condamnări la moarte în acelaşi caz, precum şi 11 condamnări la închisoare pentru alţi inculpaţi.

Tribunalele nu le permit celor judecaţi să îşi aleagă singuri avocaţii şi nici măcar să vadă probele împotriva lor.

Amnesty International a declarat că procesele “nu au avut nicio asemănare cu o procedură judiciară semnificativă”.

Televiziunea de stat iraniană a prezentat, de asemenea, imagini cu Karami şi Hosseini vorbind despre atac, deşi televiziunea a difuzat ani de zile ceea ce activiştii descriu drept mărturisiri forţate.

Bărbaţii au fost condamnaţi pentru crimă, precum şi pentru “corupţie pe pământ”, un termen pe care autorităţile iraniene îl folosesc pentru a se referi la o gamă largă de infracţiuni, acuzaţie care a fost imputată şi altora în deceniile care au urmat Revoluţiei Islamice din 1979 şi care este pasibilă de pedeapsa cu moartea.

Iranul, care a pus tulburările civile în curs de desfăşurare pe seama duşmanilor săi externi, inclusiv a Statelor Unite, consideră că reprimarea protestelor este o măsură de păstrare a suveranităţii naţionale.

Primul protestatar despre care se ştie că a fost executat a fost Mohsen Shekari, în vârstă de 23 de ani, la 8 decembrie, la mai puţin de trei luni după arestarea sa.

El a fost acuzat că a dat foc unui coş de gunoi, a blocat un drum, a înjunghiat cu o macetă un membru al miliţiei Basij şi a ameninţat siguranţa publică.

Majid Reza Rahnavard, în vârstă de 23 de ani, a fost spânzurat în public la 12 decembrie în oraşul Mashhad din nord-estul ţării, la mai puţin de o lună de la arestarea sa. El a fost acuzat că a înjunghiat mortal doi membri Basij şi a rănit alte patru persoane în Mashhad.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a emis sâmbătă o declaraţie ca răspuns la aceste execuţii:

“Iranul trebuie să pună capăt imediat violenţei împotriva propriului popor. Execuţia lui Mohammad Mahdi Karami şi a lui Seyed Mohammad Hosseini de către regimul iranian este detestabilă. Marea Britanie se opune cu fermitate pedepsei cu moartea în orice circumstanţe”.

La rândul său, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat pe Twitter că Hosseini şi Karami sunt “mai mult decât două nume”.

Aceasta a scris: “(Ei au fost) spânzuraţi de regimul din Iran pentru că nu au vrut să se supună acţiunilor sale brutale şi inumane. Încă două destine teribile care ne încurajează să creştem presiunea asupra Teheranului prin intermediul UE”.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a condamnat sâmbătă execuţiile şi a cerut Iranului să înceteze imediat să mai aplice condamnări la moarte împotriva protestatarilor şi să anuleze sentinţele existente.

“Acesta este încă un semn al reprimării violente a demonstraţiilor civile de către autorităţile iraniene”, a transmis Josep Borrell într-un comunicat.

Trimisul special al SUA pentru Iran, Robert Malley, a condamnat, de asemenea, execuţiile, afirmând că acestea au avut loc în urma unor “procese fictive”.

“Aceste execuţii trebuie să înceteze”, a mai scris Malley pe Twitter.

Agenţia de ştiri Human Rights Activists a declarat că, până vinerea trecută, 517 protestatari au fost ucişi în timpul tulburărilor, inclusiv 70 de minori. Agenţia a menţionat că 68 de membri ai forţelor de securitate au fost, de asemenea, ucişi.

Se crede că 19.262 de protestatari ar fi fost arestaţi, a adăugat agenţia.

La rândul lor, oficialii iranieni au declarat că până la 300 de persoane, inclusiv membri ai forţelor de securitate, au murit.

Protestele au început la mijlocul lunii septembrie, când tânăra Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit după ce a fost arestată de poliţia iraniană pentru că ar fi încălcat codul vestimentar strict al Republicii Islamice.

Femeile au jucat un rol principal în proteste, multe dintre ele dându-şi jos în public vălul islamic obligatoriu, cunoscut sub numele de hijab.

Forţele de securitate au folosit muniţie reală, gaze lacrimogene şi bastoane pentru a dispersa protestatarii, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor.