Iranul şi SUA, pregătite să înceapă a treia rundă de negocieri nucleare în Elveţia

Iranul şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă a treia rundă de negocieri privind programul nuclear în Elveţia, ambele părţi menţinându-şi preferinţa pentru o soluţie diplomatică, chiar dacă Washingtonul a impus noi sancţiuni ample şi continuă să îşi consolideze prezenţa militară în Orientul Mijlociu.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ajuns miercuri în oraşul elveţian Geneva şi s-a întâlnit cu omologul său din Oman, Badr Albusaidi, care facilitează discuţiile indirecte programate pentru joi.

Înainte de plecare, Araghchi a declarat că un „acord corect, echilibrat şi echitabil” este la îndemână, reiterând totodată că Iranul nu urmăreşte obţinerea unei arme atomice şi nu este dispus să renunţe la „dreptul său la utilizarea paşnică a tehnologiei nucleare”, scrie Al Jazeera.

Discuţiile au loc pe fondul unei neîncrederi persistente, retorica ambelor părţi oscilând între confruntare şi dialog.

La Washington, vicepreşedintele american JD Vance a acuzat Iranul că încearcă să îşi reconstruiască programul nuclear după atacurile SUA asupra siturilor nucleare iraniene din iunie anul trecut şi a spus că Teheranul ar trebui să ia în serios ameninţările Washingtonului privind o acţiune militară.

„Principiul este foarte simplu: Iranul nu poate avea o armă nucleară. Dacă încearcă să reconstruiască o armă nucleară, asta creează probleme pentru noi. De fapt, am văzut dovezi că au încercat să facă exact acest lucru”, le-a declarat el reporterilor la Casa Albă.

Vance a adăugat că preşedintele american Donald Trump doreşte să abordeze „acea problemă pe cale diplomatică”, dar „are şi alte opţiuni”.

Nu a existat un comentariu imediat din partea Teheranului cu privire la declaraţiile lui Vance.

Statutul infrastructurii nucleare a Iranului rămâne neclar. Trump a susţinut că atacurile SUA asupra Iranului de anul trecut au „anihilat” programul, însă inspectorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică nu li s-a permis să verifice ce a mai rămas, dacă a mai rămas ceva, la siturile vizate de la Fordow, Natanz şi Isfahan.

„O problemă foarte, foarte mare”

Cu o zi înainte, Trump, în discursul său privind Starea Naţiunii, a părut să pregătească terenul pentru o nouă posibilă confruntare militară, acuzând Iranul că are „ambiţii nucleare sinistre” şi că dezvoltă rachete capabile să lovească SUA — afirmaţii respinse categoric de oficialii iranieni.

„Orice susţin în legătură cu programul nuclear al Iranului, rachetele balistice ale Iranului şi numărul victimelor din timpul tulburărilor din ianuarie este pur şi simplu repetarea unor «minciuni mari»”, a scris pe X Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe.

El a comparat apoi abordarea administraţiei Trump cu tacticile de propagandă ale lui Joseph Goebbels, ministrul informaţiilor al lui Adolf Hitler.

Secretarul de stat american Marco Rubio, aflat în Saint Kitts şi Nevis, a declarat că discuţiile de la Geneva se vor concentra în principal pe programul nuclear al Iranului şi a reiterat îngrijorarea Washingtonului privind rachetele balistice iraniene, despre care a spus că Teheranul încearcă să le dezvolte în arme cu rază intercontinentală.

Insistenţa Iranului de a exclude programul de rachete din negocieri reprezintă, a spus el, „o problemă foarte, foarte mare”.

Araghchi a declarat anterior că rachetele Iranului au „caracter defensiv”.

„Sunt doar pentru a construi descurajare şi pentru a ne ajuta să ne apărăm”, a spus el pentru publicaţia India Today.

Negocierile de joi sunt conduse, din partea SUA, de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi de ginerele său, Jared Kushner. Prima rundă a avut loc în Oman pe 6 februarie, urmată de o a doua sesiune la Geneva pe 17 februarie.

Ulterior, Araghchi a declarat că cele două părţi au ajuns la o înţelegere provizorie privind principiile generale care vor ghida discuţiile ulterioare, deşi nu a fost încheiat niciun acord substanţial.

Tohid Asadi de la Al Jazeera, relatând din Teheran, a spus că cele două părţi par foarte îndepărtate în privinţa problemelor esenţiale.

Acestea includ dezacorduri privind îmbogăţirea uraniului de către Iran, precum şi chestiuni non-nucleare „legate de asistenţa externă, rachetele balistice, capacităţile de apărare, precum şi activităţile regionale ale ţării”.

„Concluzia este că există în mod evident diferenţe. Rămâne de văzut dacă angajamentul diplomatic poate deschide calea către o soluţie finală între Washington şi Teheran. Până atunci şi pentru moment, dacă ceva este sigur, acela este incertitudinea”, a spus Asadi.

SUA impune noi sancţiuni

Iranul a avertizat că orice atac american va determina represalii împotriva bazelor militare americane din întregul Orient Mijlociu, unde sunt desfăşuraţi zeci de mii de militari. Teheranul a ameninţat, de asemenea, că va închide Strâmtoarea Ormuz, culoarul maritim îngust prin care trece o parte semnificativă din aprovizionarea mondială cu petrol.

Preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a rezumat tranşant poziţia Teheranului.

„Dacă alegeţi masa diplomaţiei — o diplomaţie în care demnitatea naţiunii iraniene şi interesele reciproce sunt respectate — vom fi şi noi la acea masă”, a spus el miercuri, potrivit agenţiei semioficiale Student News Network. „Dar dacă decideţi să repetaţi experienţele din trecut prin înşelăciune, minciuni, analize greşite şi informaţii false şi să lansaţi un atac în mijlocul negocierilor, veţi simţi fără îndoială lovitura fermă a naţiunii iraniene.”

Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, Tim Hawkins, a declarat că Washingtonul rămâne pregătit să răspundă oricărei escaladări.

„Descurajarea, din perspectiva noastră, vine prin demonstrarea forţei. Într-o perioadă de tensiuni crescute, ne vom asigura că avem forţele necesare pentru a ne proteja trupele; asta este ceea ce vedeţi. În plus, în ceea ce priveşte Iranul… accentul nostru rămâne pe a ne asigura că avem forţele potrivite pentru a ne proteja trupele, iar asta facem”, a spus el miercuri.

SUA a realizat cea mai amplă desfăşurare de avioane şi nave de război în Orientul Mijlociu din ultimele decenii.

Grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln este staţionat în Marea Arabiei de la sfârşitul lunii ianuarie, iar Trump a ordonat trimiterea în regiune a portavionului USS Gerald R Ford — cel mai mare portavion din lume — împreună cu trei distrugătoare şi peste 5.000 de militari suplimentari.

Consolidarea se extinde şi la puterea aeriană.

Zeci de avioane de luptă, inclusiv F-35, F-22, F-15 şi F-16, au fost urmărite zburând către Orientul Mijlociu din baze din SUA şi Europa, potrivit Military Air Tracking Alliance, o echipă de analişti open-source care monitorizează activitatea zborurilor militare.

Separat, miercuri, Departamentul Trezoreriei a anunţat sancţiuni împotriva a peste 30 de persoane, entităţi şi nave despre care a spus că au contribuit la finanţarea vânzărilor de petrol ale Iranului, a programului de rachete balistice şi a producţiei de armament.

„Iranul exploatează sistemele financiare pentru a vinde petrol ilicit, a spăla veniturile, a procura componente pentru programele sale de arme nucleare şi convenţionale şi a sprijini proxy-urile sale teroriste”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat.

Kimberly Halkett de la Al Jazeera, relatând din Washington, a spus că SUA încearcă să îşi sporească influenţa prin consolidarea militară şi prin cele mai recente sancţiuni.

„Speranţa este că Iranul va ajunge la un acord pentru a-şi limita programul de îmbogăţire a uraniului şi, de asemenea, că va exista spaţiu pentru negocieri ulterioare, nu doar privind sprijinul său pentru proxy-uri în regiune, ci şi pentru limitarea programului său de rachete balistice. Statele Unite promit că, dacă aceste concesii vor fi făcute, vor oferi relaxarea economică de care economia Iranului are nevoie”, a spus Halkett.