Directoarea Muzeului Luvru demisionează în urma jafului care a vizat bijuteriile coroanei franceze

Directoarea Muzeului Luvru a demisionat marţi, după luni de presiuni în urma furtului din octombrie al bijuteriilor coroanei franceze, în timp ce muzeul cel mai vizitat din lume s-a confruntat cu o intensificare a criticilor privind deficienţele de securitate, tensiunile de muncă şi o presupusă schemă de fraudă cu bilete.

Laurence des Cars a renunţat la funcţie după un an dificil pentru fostul palat regal — jaful de mare amploare al bijuteriilor din Galeria Apollo, spargerea unei ţevi la mijlocul lunii februarie în apropierea „Mona Lisei”, infiltraţii de apă care au deteriorat cărţi nepreţuite, plecări ale personalului şi o grevă spontană din cauza supraaglomerării şi a lipsei de personal.

Monumentul s-a confruntat cu imaginea unei instituţii scăpate de sub control, scrie AP News.

Iar presiunea s-a intensificat în ultimele săptămâni, când autorităţile franceze au dezvăluit o presupusă operaţiune de fraudă cu bilete desfăşurată pe parcursul unui deceniu, legată de muzeu, despre care anchetatorii spun că ar fi costat Luvrul 10 milioane de euro.

Preşedintele Emmanuel Macron a acceptat demisia directoarei Laurence des Cars drept „un act de responsabilitate”, într-un moment în care Luvrul are nevoie de „calm” şi de un nou impuls pentru modernizarea securităţii, modernizare şi alte proiecte majore, potrivit unui comunicat al biroului său.

Macron doreşte să-i ofere lui des Cars o nouă misiune în timpul preşedinţiei Franţei la Grupul celor Şapte naţiuni industrializate, axată pe cooperarea între marile muzee, se arată în comunicat.

Pentru mulţi din lumea culturală franceză, demisia răspunde lunilor de nedumerire privind faptul că niciun oficial de rang înalt nu a demisionat după jaf: un furt în plină zi pe care mulţi din ţară l-au considerat cea mai umilitoare breşă a securităţii patrimoniului francez din memoria recentă.

Ea a venit şi în contextul în care parlamentarii şi oficialii culturali şi-au intensificat analiza conducerii muzeului şi a practicilor sale de securitate în lunile de la incident.

Furt îndrăzneţ

Hoţii au avut nevoie de mai puţin de opt minute în octombrie pentru a fura bijuterii ale coroanei evaluate la 88 de milioane de euro (102 milioane de dolari) din Luvru, într-o operaţiune de weekend care a şocat vizitatorii, a scos la iveală vulnerabilităţi flagrante şi a lăsat una dintre cele mai simbolice colecţii ale Franţei în mâinile infractorilor.

Mai mulţi suspecţi au fost arestaţi ulterior, dar piesele furate rămân dispărute.

Des Cars, una dintre cele mai proeminente directoare de muzeu din Europa, îşi oferise demisia chiar în ziua jafului, dar aceasta a fost iniţial refuzată de ministrul Culturii.

În declaraţiile de după furt, ea a descris momentul drept o „realitate tragică, brutală, violentă” pentru Luvru şi a spus că, în calitate de persoană responsabilă, i s-a părut firesc să demisioneze.

Ţap ispăşitor

Într-un interviu publicat marţi de cotidianul Le Figaro, des Cars a spus că a încercat să conducă Luvrul prin consecinţele jafului, dar a ajuns la concluzia că nu mai poate duce la îndeplinire transformarea muzeului în climatul instituţional actual.

Rămânerea în funcţie, a spus ea, ar fi însemnat gestionarea status quo-ului, în condiţiile în care muzeul are încă nevoie de reforme profunde.

„Am fost acolo pentru a atrage fulgerele” în calitate de director al muzeului, a spus ea.

Laurence des Cars a mai afirmat că spargerea din octombrie a scos la iveală probleme despre care avertiza încă de la preluarea funcţiei, inclusiv infrastructură învechită, sisteme tehnice depăşite şi o aglomeraţie severă.

Ea era la conducere din 2021, preluând unul dintre cele mai prestigioase posturi din lumea muzeelor, pe măsură ce instituţia ieşea din pandemia de coronavirus şi turismul de masă revenea.

Criză multifactorială

În iunie, o grevă spontană a personalului de la ghişee şi a agenţilor de securitate a forţat Luvrul să-şi suspende activitatea, lăsând mii de vizitatori blocaţi în faţa piramidei de sticlă şi evidenţiind amploarea nemulţumirii angajaţilor privind supraaglomerarea, lipsa de personal şi ceea ce sindicatele au numit condiţii de muncă insuportabile.

Angajaţii au spus că presiunea fluxului zilnic de vizitatori — în special în jurul „Mona Lisei” — a devenit imposibil de gestionat şi că reformele promise sosesc prea lent. Au existat plângeri tot mai numeroase că infrastructura şi personalul structurii medievale degradate nu au ţinut pasul cu mulţimile care îi traversează galeriile.

Demisia a venit într-un moment deosebit de dificil, la mai puţin de două săptămâni după ce autorităţile franceze au dezvăluit schema separată de fraudă cu bilete.

Acest caz a extins atenţia dincolo de jaful bijuteriilor şi către controalele zilnice ale muzeului.

Schema de fraudă

Procurorii spun că ghizi turistici sunt suspectaţi că — de până la 20 de ori pe zi — reutilizau aceleaşi bilete pentru a introduce grupuri diferite de vizitatori, uneori cu presupusul ajutor al angajaţilor Luvrului, într-un sistem despre care anchetatorii cred că a funcţionat de un deceniu.

Într-un interviu rar acordat în urmă cu doar câteva zile, după ce cazul de fraudă a fost făcut public, numărul doi al Muzeului Luvru, administratorul general Kim Pham, a spus că frauda într-o instituţie de dimensiunea Luvrului este „statistic inevitabilă”.

El a susţinut că amploarea muzeului — milioane de vizitatori, multiple puncte de control şi un complex istoric vast — îl face deosebit de vulnerabil.

Dar a recunoscut, de asemenea, deficienţe şi a spus că muzeul a înăsprit verificările şi a sporit controalele.

O nouă Renaştere

Succesiunea de crize a conferit o nouă greutate politică unui proiect susţinut puternic de Macron: planul amplu de restructurare al muzeului, denumit „Louvre New Renaissance”.

Prezentată de Macron în ianuarie 2025, renovarea, care ar putea dura până la un deceniu, urmăreşte modernizarea unui muzeu considerat pe scară largă suprasolicitat şi fizic afectat de turismul de masă.

Planul include o nouă intrare lângă fluviul Sena pentru a reduce presiunea asupra piramidei lui I.M. Pei, noi spaţii subterane şi o sală dedicată „Mona Lisei” cu acces programat — toate menite să îmbunătăţească fluxul vizitatorilor şi să reducă aglomeraţia zilnică devenită simbol atât al succesului, cât şi al disfuncţionalităţilor muzeului.

Proiectul este estimat să coste aproximativ 700-800 de milioane de euro, finanţarea urmând să provină din veniturile din bilete, sprijin de stat, donaţii şi venituri legate de Luvru Abu Dhabi.

Macron a prezentat restructurarea drept o prioritate naţională, comparând ambiţia sa cu alte eforturi majore de restaurare din Franţa şi considerând-o parte a unei apărări mai ample a prestigiului cultural francez.