Iranul îşi dezvoltă uzina nucleară subterană de la Fordo

Iranul a început dezvoltarea uzinei sale nucleare de la Fordo potrivit fotografiilor din satelit obţinute vineri de Associated Press.

Iranul nu a recunoscut public nicio construcţie nouă la Fordo, uzină nucleară care a fost descoperită de Occident în 2009 cu puţin înaintea crizei diplomatice pe care comunitatea internaţională a încercat să o soluţioneze cu contestatul acord JCPOA.

Deşi scopul clădirii rămâne neclar, orice dezvoltare a uzinei de la Fordo va declanşa probabil noi tensiuni, mai ales pe fondul incertitudinilor legate de următorul ocupant al Casei Albe.

Iranul îşi reconstruieşte deja instalaţia nucleară din Natanz, după o explozie misterioasă care a avut loc în iulie, pe care regimul de la Teheran a descris-o ca pe un atac de sabotaj.

Emisarii iranieni la Organizaţia Naţiunilor Unite au declarat că „niciuna dintre activităţile nucleare ale Iranului nu este secretă”, având în vedere inspecţiile în curs de desfăşurare de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Organizaţia de monitorizare a activităţilor legate de energia atomică, AIEA, din Viena, ai cărei inspectori se află în Iran ca parte a acordului nuclear, a refuzat să comenteze. Deocamdată, agenţia nu a dezvăluit public dacă Iranul a informat-o despre o nouă construcţie la Fordo.

Noua evoluţie de la Fordo a început la sfârşitul lunii septembrie. Imaginile din satelit obţinute de la Maxar Technologies arată construcţia care se desfăşoară în partea de nord-vest al complexului, în apropierea oraşului şiit Qom, la aproximativ 90 de kilometri sud-vest de Teheran.

O fotografie din satelit din 11 decembrie arată ceva ce pare a fi o fundaţie pentru o clădire, cu zeci de stâlpi. Astfel de stâlpi pot fi utilizaţi în construcţii pentru a sprijini clădirile din zonele de cutremur.

Şantierul se află la nord-vest de instalaţia subterană de la Fordo, construită adânc în interiorul unui munte pentru a o proteja de potenţiale atacuri aeriene. Noua construcţie se află lângă alte clădiri de cercetare-dezvoltare de la Fordo.

Printre aceste clădiri se află Centrul Naţional de Tehnologie a Vidului din Iran. Tehnologia de generare a vidului este o componentă crucială a centrifugelor iraniene care îmbogăţesc uraniul.

Un cont de Twitter numit Observer IL a publicat la începutul acestei săptămâni o imagine de la Fordo care arată construcţia, dând credit pentru fotografie Centrului de Cercetare Aerospaţială din Coreea de Sud.

AP a ajuns ulterior la utilizatorul Twitter, care s-a identificat ca militar în retragere al Forţelor de Apărare israeliene, cu studii medii inginereşti. El a cerut ca numele său să nu fie publicat deoarece a primit ameninţări online. Institutul de cercetări aerospaţiale din Coreea a recunoscut că a făcut fotografia satelitului.

În 2018, preşedintele Donald Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear al Iranului, în cadrul căruia Teheranul a fost de acord să-şi limiteze îmbogăţirea uraniului în schimbul ridicării sancţiunilor economice.

Ca motiv pentru retragerea din acord, Trump a citat programul iranian de producere de rachete balistice, sprijinul acordat de Republica Islamică terorismului, dar şi nerespectarea clauzelor acordului de către partea iraniană.

Agenţia germană de informaţii BND a emis un raport care susţinea că iranul a încercat constant, în 2016, să achiziţioneze componente utilizate pentru producerea bombelor atomice.

Când SUA au accelerat sancţiunile, Iranul a abandonat treptat şi public limitele prevăzute în acord, întrucât o serie de incidente au împins cele două ţări la un pas de război, la începutul anului 2020.

Conform acordului nuclear din 2015, Iranul a fost de acord să oprească îmbogăţirea uraniului la Fordo şi, în schimb, să îl transforme într-un „centru nuclear, de fizică şi tehnologie”.

De la prăbuşirea acordului, Iranul a reluat îmbogăţirea la Fordo.

Protejată de munţi, instalaţia este, de asemenea, înconjurată de tunuri antiaeriene şi alte fortificaţii.

În prezent, Iranul îmbogăţeşte uraniul cu până la 4,5%, încălcând limita acordului de 3,67%. Parlamentul iranian a adoptat un proiect de lege care solicită Teheranului să îmbogăţească uraniul cu până la 20%, la un mic pas tehnic distanţă de nivelurile necesare pentru arme nucleare, de 90%.

Proiectul de lege ar interzice şi inspectorii AIEA.

Experţii spun că Iranul are acum stocat suficient uraniu puţin îmbogăţit pentru cel puţin două arme nucleare.

În timp ce preşedintele iranian Hassan Rouhani s-a opus proiectului de lege, Consiliul Gardienilor din Iran a modificat-o şi a aprobat-o. Proiectul de lege intenţionează să preseze blocul UE să facă ceva pentru a compensa sancţiunile paralizante impuse de SUA.

Între timp, un om de ştiinţă iranian care a creat programul nuclear militar al Iranului în urmă cu două decenii, a fost asasinat într-o ambuscadă în afara Teheranului.