Iran - apar proteste şi greve după deteriorarea rapidă a situaţiei economice din Iran

Mai multe proteste au izbucnit în centrul oraşului Teheran după ce proprietarii de afaceri şi-au închis magazinele ca reacţie la căderea liberă a monedei naţionale, iar nicio îmbunătăţire nu pare să se întrevadă pe fondul multiplelor crize actuale, scrie Al Jazeera.

Comercianţii din apropierea a doua mari centre comerciale de tehnologie şi telefoane mobile din zona Jomhouri a capitalei şi-au închis afacerile şi au scandat sloganuri duminică, înainte ca luni după-amiază să fie înregistrate alte incidente, de data aceasta cu participarea altor persoane.

Videoclipurile care circulă pe reţelele de socializare arată că au avut loc mai multe adunări în aceeaşi zonă, precum şi în alte cartiere din centrul oraşului Teheran. „Nu vă fie frică, suntem împreună”, scandau demonstranţii.

Pe străzi au fost desfăşurate forţe anti-revoltă în echipament complet, iar mai multe videoclipuri arată că s-a folosit gaz lacrimogen şi că oamenii au fost forţaţi să se disperseze.

Multe magazine au fost închise de proprietari în şi în jurul Marelui Bazar din Teheran, iar unele imagini arată proprietari de afaceri care îi cer altora să facă acelaşi lucru.

Mass-media de stat a recunoscut, de asemenea, protestele, dar a reacţionat rapid pentru a sublinia că comercianţii sunt preocupaţi doar de condiţiile economice şi nu au nicio problemă cu regimul teocratic care guvernează ţara din 1979, când a avut loc revoluţia care l-a înlăturat pe şahul Iranului, susţinut de Statele Unite.

Agenţia de ştiri IRNA a guvernului a afirmat că vânzătorii de telefoane mobile erau nemulţumiţi după ce afacerile lor au fost ameninţate de deprecierea necontrolată a monedei iraniene, rialul.

Luni, rialul a înregistrat un nou record istoric de peste 1,42 milioane pe dolar american, înainte de a-şi recâştiga o parte din valoare.

Dar moneda nu este singura problemă. De mai mulţi ani, Iranul se confrunta şi cu o criză energetică tot mai gravă, care a contribuit periodic la poluarea masivă a aerului, care face zeci de mii de victime în fiecare an.

Majoritatea barajelor care alimentează Teheranul şi un număr mare de oraşe importante din Iran rămân în continuare aproape goale, în contextul unei crize a apei. Iranul are, de asemenea, unul dintre cele mai închise peisaje internet din lume.

Scăderea continuă a puterii de cumpărare a 90 de milioane de iranieni survine pe fondul presiunii crescânde din partea SUA, Israelului şi aliaţilor lor europeni asupra programului nuclear al Iranului.

Israelul şi SUA au atacat Iranul în iunie, în timpul unui război de 12 zile care a provocat moartea a peste 1.000 de persoane, inclusiv civili, zeci de comandanţi militari şi de informaţii de rang înalt şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear.

Atacurile au avariat sau distrus în mod semnificativ majoritatea instalaţiilor nucleare ale Iranului, care se aflau sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). De atunci, agenţiei de supraveghere i s-a interzis accesul la siturile bombardate, fără ca vreo soluţie diplomatică să se întrevadă, în contextul în care Occidentul exercită o presiune tot mai mare.

Iranul a cunoscut ultima dată proteste la nivel naţional în 2022 şi 2023, când mii de oameni au ieşit în stradă în toată ţara după moartea, în custodia poliţiei, a Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani, pentru presupusa nerespectare a legilor islamice stricte privind vălul.

Sute de persoane au fost ucise, peste 20.000 de persoane au fost arestate şi mai multe persoane au fost executate în legătură cu protestele înainte ca acestea să se potolească. Autorităţile au dat vina pe influenţa străină şi pe „revoluţionarii” care încercau să destabilizeze ţara, aşa cum au făcut şi în cazul rundelor anterioare de proteste.

Duminică, în parlament, pentru a apăra controversatul proiect de buget prezentat de administraţia sa, preşedintele Masoud Pezeşkian a descris o imagine sumbră a situaţiei.

Proiectul său de buget extrem de restrictiv propune o creştere de 20% a salariilor, în timp ce inflaţia se situează în jurul valorii de 50%, fiind în mod constant una dintre cele mai ridicate din lume în ultimii ani. Se preconizează o creştere a impozitelor cu 62%.

„Mi se spune că impozitele sunt prea mari şi că trebuie să măresc salariile”, le-a spus Pezeşkian parlamentarilor. „Ei bine, să-mi spună cineva de unde să iau banii?”