Rusia nu are intenţia de a ataca NATO, afirmă şeful serviciilor secrete estoniene

Nu există niciun indiciu că preşedintele Vladimir Putin intenţionează să atace statele baltice sau NATO, în ciuda avertismentelor tot mai numeroase din partea oficialilor europeni că în următorii ani ar putea izbucni un conflict direct între Occident şi Rusia, a declarat luni şeful serviciului de informaţii externe al Estoniei, citat de Moscow Times.

„Am observat că, urmare a reacţiilor noastre, Rusia şi-a modificat comportamentul după diverse incidente care au avut loc la scara mai largă în regiune”, a declarat directorul general al Serviciului de Informaţii Externe din Estonia, Kaupo Rosin, pentru postul public de televiziune ERR. „Până în prezent, este încă clar că Rusia respectă NATO şi încearcă în prezent să evite orice conflict deschis.”

Estonia, o fostă republică sovietică cu relaţii tensionate de mult timp cu Moscova, a fost în prima linie a combaterii ameninţărilor la adresa securităţii ruse şi a susţinut puternic Ucraina de când Putin a ordonat invazia pe scară largă în februarie 2022.

Rosin a afirmat că răspunsurile coordonate ale NATO la încălcările spaţiului aerian rus şi la actele suspectate de sabotaj, inclusiv deteriorarea cablurilor submarine din Marea Baltică, au forţat Moscova să acţioneze cu mai multă prudenţă, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a acestor incidente în ultimele luni.

„Acest lucru nu exclude posibilitatea unor incidente viitoare, deoarece activitatea militară rămâne intensă, iar războiul din Ucraina continuă”, a spus şeful serviciilor secrete. „În teorie, astfel de evenimente sunt încă posibile, dar în acest moment nu vedem niciun indiciu că Rusia încearcă în mod deliberat să escaladeze conflictul.”

Declaraţiile lui Rosin contrastează puternic cu avertismentele sumbre ale oficialilor europeni, potrivit cărora Putin ar putea planifica o confruntare militară directă cu Occidentul dacă Rusia va ieşi victorioasă din războiul cu Ucraina.

Secretarul NATO, Mark Rutte, a declarat la începutul acestei luni că alianţa militară occidentală trebuie să fie pregătită pentru un posibil atac rus în următorii cinci ani, sugerând că amploarea unui viitor conflict NATO-Rusia ar putea fi similară cu cea pe care Europa a cunoscut-o în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Forţele întunecate ale opresiunii sunt din nou în marş”, a declarat Rutte în timpul unui discurs la Berlin. „Noi suntem următoarea ţintă a Rusiei”.

Alţi oficiali au oferit termene mai scurte. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat că un conflict ar putea izbucni în câţiva ani, în timp ce şeful serviciului de informaţii britanic MI6 a declarat săptămâna trecută că Occidentul operează deja într-un „spaţiu între pace şi război” cu Rusia.

Putin a respins avertismentele ca fiind isterie, insistând că Rusia nu are niciun interes într-o confruntare militară directă cu NATO. El a afirmat însă că Rusia este pregătită „chiar acum” să intre în război cu Europa dacă va fi forţată să o facă.

Unii analişti au pus sub semnul întrebării dacă Rusia este în prezent dispusă sau capabilă să se confrunte cu NATO, argumentând că avertismentele sumbre ar putea servi pentru a justifica cheltuieli mai mari pentru apărare, în contextul în care preşedintele american Donald Trump presează membrii alianţei să mărească bugetele militare.

În interviul acordat ERR, Rosin a criticat utilizarea frecventă a termenului „atacuri hibride” pentru a descrie presupusele activităţi ruseşti în Europa, inclusiv sabotarea infrastructurii, atacurile cibernetice şi incidentele cu drone în apropierea aeroporturilor.

„Ar trebui să numim lucrurile pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic”, a spus şeful serviciilor secrete. „Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea şi dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt.”

În ciuda minimizării riscului unui conflict militar iminent, Rosin a spus că Rusia încearcă în continuare să încetinească reînarmarea Europei. El a susţinut că Kremlinul încearcă să convingă publicul occidental că Rusia nu reprezintă o ameninţare, Putin sugerând că Moscova ar putea chiar să codifice o politică de neagresiune faţă de Europa în legile sale.

„Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populaţie pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistenţa socială, şi că, în cele din urmă, este dăunătoare pentru Europa însăşi”, a spus el.

Rosin a avertizat că, deşi Rusia nu planifică în prezent un atac, situaţia s-ar putea schimba. El a spus că descurajarea susţinută, inclusiv sprijinul continuu pentru Ucraina, rămâne esenţială.

„Pentru a realiza acest lucru, trebuie să investim în apărarea noastră – noi însemnând Estonia, Uniunea Europeană şi NATO. Menţinerea situaţiei aşa cum este astăzi necesită eforturi semnificative”, a spus el.