Ion Iliescu nevoit din nou sa se apere: "În ultimele zile s-au activat mercenari care repetă calomnii despre Revoluţie"
În ultimele zile s-au activat, din nou, tot felul de impostori şi propagandişti mercenari care repetă cu obstinaţie neadevăruri, fapte inventate şi calomnii la adresa Revoluţiei Române şi a celor ce şi-au asumat, în decembrie 1989, atât riscuri, cât şi răspunderi, afirmă preşedintele de onoare al Partidului Social Democrat (PSD), Ion Iliescu, într-o postare pe blogul personal.
"De asemenea, se reiau tot felul de neadevăruri şi afirmaţii gratuite privind aşa-zisele "mineriade", deformându-se faptele istorice. Este de-a dreptul aberantă şi ticăloasă afirmaţia unora că responsabili de acţiunea teroristă declanşată în seara de 22 decembrie (şi deci de victimele acesteia) ar fi cei ce s-au constituit în noaptea de 22 decembrie în nucleul Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) - noua structură provizorie de putere, constituită după răsturnarea regimului şi fuga lui Ceauşescu", subliniază fostul preşedinte.
El a reamintit, în context, că se afla, de mai mulţi ani, sub o supraveghere strictă din partea Securităţii, fiind urmărit zi şi noapte, la vedere, de trei echipaje de filaj.
"Până şi în dimineaţa zilei de 22 decembrie, m-au "însoţit", ca de obicei, până la Casa Scânteii, unde se afla şi Editura Tehnică, la care lucram atunci. La ora 11,00, au dispărut din parcare. În jurul orei 14,00 am ajuns la Televiziune, de unde m-am adresat populaţiei, din Studioul 4, devenit un fel de tribună a Revoluţiei", a adăugat fostul şef de stat, care a trecut în revistă evenimentele din decembrie 1989.
Ion Iliescu a calificat ca fiind "o curată ticăloşie" afirmaţia potrivit căreia teroriştii ar fi fost inventaţi de cei ce s-au constituit în CFSN.
"Practic, datorită acestei diversiuni militare, noi nu ne-am putut reuni cu cei 39 membri menţionaţi în Comunicatul CFSN decât în ziua de 27 decembrie, când au încetat aceste acţiuni armate. Este evident că diversiunea teroristă urmărea să împiedice construirea noii structuri de putere şi că ea a încetat odată cu dispariţia dictatorului, în urma executării sentinţei de la Târgovişte. Doar susţinători ai vechiului regim şi oameni lipsiţi de conştiinţă, frustraţi, nemulţumiţi din varii motive, pot manifesta atâta ură şi încrâncenare şi după trecerea atâtor ani, împotriva celor ce au constituit obiectul acţiunii teroriste din decembrie 1989", a argumentat fostul preşedinte.
El s-a referit, totodată, şi la evenimentele din 13 iunie 1990, respectiv la venirea minerilor la Bucureşti.
"Confruntarea electorală era firesc să se încheie odată cu alegerile din 20 mai. Piaţa Universităţii, ocupată samavolnic în urma mitingului electoral al PNŢCD (în ciuda prevederilor Decretului-Lege adoptat de CPUN privind interdicţia de a ocupa pieţe şi artere de circulaţie, pe timpul campaniei electorale) a devenit o veritabilă tribună electorală a opoziţiei. După alegerile din 20 mai, principalii protagonişti din piaţă s-au retras (lucru anunţat public prin comunicatele Ligii Studenţilor, PNŢCD şi al "Solidarităţii Universitare"). A rămas un grup de "grevişti ai foamei", cazaţi în corturi, susţinuţi de "Asociaţia 21 Decembrie" şi "Partidul Poporului" (partidul lui Dumitru Dincă), care au continuat să blocheze circulaţia din centrul oraşului. După mai multe încercări nereuşite de dialog, în ziua de 11 iunie, o delegaţie a greviştilor foamei a fost primită de viceprim-ministrul Anton Vătăşescu. Singura lor revendicare era realizarea unui "post independent" de televiziune. După explicaţiile oferite, s-au angajat să se retragă din piaţă. Acest lucru era important şi pentru pregătirea deschiderii lucrărilor Parlamentului ales la 20 mai (Senatul, în fostul Sediu al CC, Camera Deputaţilor - în localul din Dealul Mitropoliei)", a detaliat liderul de onoare al PSD.
Potrivit acestuia, cei care şi-au arătat nemulţumirea faţă de decizia de retragere din Piaţa Universităţii au fost reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie şi ai Partidului Poporului, care s-au lansat în declaraţii agresive la adresa Guvernului şi a conducerii Televiziunii.
Ion Iliescu a reamintit că, pe baza înţelegerii cu reprezentanţii "greviştilor", guvernul a aprobat propunerile Ministerului de Interne pentru redeschiderea circulaţiei publice în zona Pieţei Universităţii.
"Sunt criticate stângăciile Poliţiei în acţiunea de evacuarea a corturilor, din dimineaţa zilei de 13 iunie (din care cei mai mulţi ocupanţi plecaseră). Dar, acestea nu pot motiva acţiunile agresive şi actele de vandalism săvârşite de grupuri violente în după-amiaza şi seara zilei de 13 iunie - incendierile de autovehicule, devastarea unor clădiri publice - a Poliţiei Capitalei, SRI, Televiziunii, asediul prelungit al Ministerului de Interne. Actele de vandalism, coloanele de fum ce se ridicau din centrul Capitalei, dispariţia - practic - a poliţiei de pe străzi, ezitările Armatei de a interveni (motivată de acuzele legate de implicarea în acţiunile de reprimare a manifestaţiilor din decembrie 1989) au stârnit o mare îngrijorare în rândul cetăţenilor Capitalei şi din ţară, oamenii care votaseră masiv şi liber în 20 mai neînţelegând cum de sunt posibile şi care sunt motivaţiile acestor acte anarhice. Aceasta a motivat declaraţia mea (în calitate de preşedinte recent ales) adr
esată, în special populaţiei Capitalei pentru a sprijini organele de stat în restabilirea ordinii în Bucureşti", a spus Ion Iliescu.
El a afirmat că "în spirit de solidaritate" au sosit, mai ales a doua zi, în sprijinul populaţiei Capitalei, grupuri de cetăţeni din judeţe vecine, precum şi grupuri de mineri din cinci bazine carbonifere (nu doar din Valea Jiului). Potrivit preşedintelui de onoare al PSD, "la rândul lor, unele grupuri de mineri au săvârşit acte reprobabile de violenţă, care au fost la fel de dăunătoare pentru imaginea ţării ca şi cele săvârşite în seara zilei de 13 iunie".
"Este, însă, nedrept să se pună pe seama minerilor actele de violenţă (cei 6 morţi din seara de 13 iunie, între care şi un muncitor din Ploieşti, nu au fost victimele minerilor). Nu minerii au introdus violenţa în viaţa noastră publică. Ei nu au fost în Bucureşti la devastarea clădirii Guvernului din ziua de 18 februarie, nici în acţiunile violente de la Târgu-Mureş din martie, nici la ocuparea samavolnică a Pieţei Universităţii şi blocarea circulaţiei în centrul Capitalei timp de o lună şi jumătate, nici la săvârşirea actelor de vandalism din 13 iunie. Instigatorii au fost printre cei care şi astăzi fac "scandal"", a afirmat Ion Iliescu.
Preşedintele de onoare al PSD susţine că se fac "tot felul de speculaţii privind "chemarea" minerilor", adăugând că dacă nu erau actele violente din 13 iunie, nu existau nici cele din 14 şi 15 iunie, legate de prezenţa minerilor.
"Deci, se poate spune că pe "mineri" i-au "chemat" de fapt, cei ce au iniţiat actele violente din 13 iunie. De altfel, nu întâmplător, liderii minerilor, reveniţi în Bucureşti în septembrie 1991, când au provocat din nou, confruntări violente - de astă dată cu forţele de ordine, soldate cu demisia guvernului Petre Roman, au fost primiţi în triumf la Teatrul Naţional, la Congresul PNŢCD. Orice răstălmăciri, pe această temă, au caracter propagandistic!", a subliniat fostul preşedinte.
Acesta a mai atras atenţia că "încercările de a plasa răspunderea pe seama guvernanţilor sunt, în mod vădit partizane".
"Ce interes puteau să aibă cei ce au câştigat, de o manieră clară, alegerile din mai (şi care se pregăteau de schimbarea echipei guvernamentale) să tulbure climatul din ţară? Este absurd! Alţii erau interesaţi să o facă, tocmai pentru a compromite rezultatele alegerilor şi a împiedica structurarea noilor instituţii de stat. Ei sunt la originea şi a acţiunilor provocatoare din aceste zile, cu scop eminamente propagandistic şi bineînţeles ca o forma de diversiune, pentru a abate atenţia de la problemele reale, de viaţă cu care se confruntă acum populaţia ţării", a mai menţionat preşedintele de onoare al PSD pe blogul personal.
