Iohannis: UE nu este un pacient cronic, ci o reuşită. S-a creat o impresie greşită pentru cetăţeanul european

Consiliul European de la Bratislava a fost gândit, din capul locului, ca o întâlnire care iniţiază un proces de reflecţie asupra a ceea ce vom face în viitor, în ce direcţie vom îndrepta Uniunea Europeană, în contextul diverselor crize pe care le-am parcurs şi le parcurgem - criza economică, care a lăsat urme adânci, criza migraţiei şi Brexit-ul, a declarat vineri, la finalul reuniunii, preşedintele Klaus Iohannis.

„Am discutat în prima parte a zilei despre situaţia Uniunii. Ne-am referit, evident, şi la discursul Preşedintelui Comisiei din Parlamentul European, care a descris destul de detaliat statutul Uniunii. După sesiunea de analiză din prima parte a zilei, am trecut la primele probleme pe care credem că trebuie să le discutăm şi să le antamăm pentru strategia de viitor a Uniunii Europene. Am discutat chestiuni care sunt în atenţia tuturor.

S-a vorbit despre migraţie şi despre felul cum putem să pregătim decizii care îmbunătăţesc felul în care Uniunea reacţionează la acest fenomen. Am discutat despre securitatea internă şi externă. Aici deja există câteva evoluţii foarte pozitive, există deja decizii care stabilesc destul de concret cum vom aborda protecţia frontierelor externe ale Uniunii”, a precizat Iohannis.

O altă temă aflată pe masa discuţiilor a fost şomajul, fenomen care, în continuare, afectează state membre ale Uniunii şi încă se lucrează la soluţii.

„Am discutat despre şomajul în rândul tinerilor, un fenomen care, din păcate, devine şi specific, şi îngrijorător. Au fost discutate câteva soluţii interesante, de exemplu cea prezentată acum câteva zile, de înfiinţare a unui corp al voluntarilor tineri care se pot implica în diferite domenii unde este nevoie de oameni care vor şi să muncească, dar şi să înveţe de acolo. Iată o serie de teme care ne-au preocupat şi care constituie baza acestui aşa-numit Roadmap de la Bratislava, care arată domeniile de care trebuie să ne ocupăm în viitor, dacă vrem să facem să funcţioneze mai bine Uniunea”, a adăugat şeful statului.

Potrivit preşedintelui, „acest proces de reflecţie va continua la Consiliul din octombrie, din decembrie. S-a discutat deja despre un Consiliu informal care va avea loc la începutul anului viitor, în Malta, şi acest proces de reflecţie se va încheia cu o strategie pentru viitorul Uniunii, în martie, când ne vom întâlni la Roma, pentru a sărbători împreună 60 de ani de la Tratatul de la Roma.”

„Acum, cred că putem să tragem o concluzie foarte importantă. Cu toate aceste crize, Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate (...) din toate chestiunile şi dosarele care sunt în discuţie şi au fost în ultimele luni în discuţie, cam 90% sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă, doar 10% sunt încă pending, adică aşteaptă soluţii şi e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori, noi ne concentrăm doar pe probleme şi se creează, pentru cetăţeanul european, impresia că Uniunea este un eşec. Nu. Uniunea este o reuşită, dar, cum toate ţările au problemele lor, şi Uniunea are problemele ei, şi de asta ne întâlnim: ca să le rezolvăm”, a subliniat Iohannis.

În ceea ce priveşte Brexitul, şeful statului a ţinut să remarce că, deşi este o chestiune care îi preocupă pe cei 27 de lideri ai Uniunii, important este ce vor face în continuare şi „probabil cea mai importantă concluzie din discuţiile şi din Consiliul trecut şi din acest Consiliu este că vrem să rămânem împreună, vrem să facem Uniunea mai puternică şi mai performantă”.

România şi spaţiul Schengen

Întrebat de presă dacă a discutat cu partenerii europeni despre intrarea României în spaţiul Schengen, Iohannis a replicat că nu a fost o temă în plen, dar a fost o temă în discuţiile informale pe care le-a avut pe marginea Consiliului şi au fost „discuţii foarte bune”.

Şeful statului a refuzat să spună ce ţară are încă rezerve în acest sens pe motiv că „aceste lucruri nu cred că putem să le discutăm acum, în spaţiul public - sunt necesare în continuare armonizări, sunt necesare discuţii şi cred că este bine ca acest proces să se desfăşoare direct între parteneri şi doar la final să facem declaraţii”.

„Nu numai cetăţenii, ci şi mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem. Unii sunt de-a dreptul speriaţi de faptul că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, alţii sunt foarte preocupaţi că în continuare mai avem mult de lucru până când să securizăm frontierele externe, şi aici, sigur, România face o excepţie notabilă şi pozitivă. La noi nu a apărut nicio sincopă în apărarea frontierelor externe şi acesta va fi cu siguranţă un argument favorabil pentru noi, când intrăm pe discuţia pe Schengen.

Alţii sunt, trebuie să o spunem franc, foarte preocupaţi fiindcă au alegeri la ei în ţară. În 2017 sunt câteva ţări importante unde au loc alegeri şi lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice. Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate”, a explicat Iohannis, adăugând că, pentru România, chestiunea Schengen nu este rezolvată, dar „cred că suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv”.

Armata Europeană

„Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană şi nici în viitorul apropiat nu se va discuta despre aşa ceva. Iniţiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informaţie care s-a dus, cum se spune, în media, doar că ea nu reflectă preocupările conducerii UE. Ceea ce este adevărat şi ceea ce vrem este ca iniţiativele pe zona de apărare, pe intervenţii în zone de criză, pe apărarea frontierelor, să fie mult mai bine coordonate. Şi vrem să avem într-adevăr, un centru de coordonare - un headquarter, cum este menţionat în documentaţie - pentru aceste zone de intervenţii unde intervin forţele armate ale membrelor Uniunii Europene.

Peste tot se menţionează şi vreau să subliniez acest lucru: nu intenţionează nimeni să creeze ceva în paralel sau în loc de NATO. NATO rămâne, este baza, cel puţin pentru România, pot să spun clar că este baza securităţii în Europa. Şi dacă vorbim de NATO, vă amintesc că, la Summitul de la Varşovia, s-a semnat o înţelegere între NATO şi Uniunea Europeană, tocmai pentru a permite o mai bună coordonare şi abordare comună complementară - de la caz, la caz - a diferitelor chestiuni.

Deci, în momentul de faţă, în domeniul apărării, avem de-a face cu proiecte care vizează o mai bună coordonare, o mai eficientă coordonare şi, da, s-a discutat şi despre industria de apărare; nu astăzi, nu a fost astăzi tema, dar, în alte formate, industria de apărare europeană a fost o temă şi cred că toată lumea este de acord că este de interes şi pentru noi. Dacă industria de apărare europeană se revigorează, atunci, automat, apar noi locuri de muncă, se salvează locaţii unde industria de apărare are tradiţie, de exemplu, România, şi această evoluţie nu putem decât s-o salutăm.”