Iohannis retrimite în Parlament controversata lege a avertizorilor de integritate

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times Romania)

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, Parlamentului, joi, spre reexaminare, controversata Lege privind protecţia avertizorilor de integritate, lege criticată pentru faptul că goleşte de conţinut instituţia avertizorului.

În solicitarea sa către Parlament, preşedintele precizează că ”având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, considerăm că o transpunere necorespunzătoare a directivei în cauză implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept”.

Fragmente din solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis, potrivit hotnews.

  • Apreciem că prin modificările aduse art. 9 alin. (6) din lege, norma rezultată este una contradictorie, având o ipoteză contrară art. 8 alin. (4) din Directivă care prevede obligativitatea instituirii canalelor interne de raportare, indiferent de numărul de angajaţi, în cazul persoanelor de drept privat din domeniile prevăzute de anexa directivei, precum domenii ce vizează produse şi pieţe financiare, spălarea banilor etc.
  • Norma este una lipsită de claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie şi voinţei legiuitorului european, asimilând toate persoanele juridice de drept privat cu peste 50 de angajaţi domeniilor din Anexa nr. 3. Practic, ipoteza normei ce trebuia transpusă a fost schimbată.
  • Sintagma „persoanele care intră în domeniile (...)” a fost înlocuită cu „persoanele care au cel puţin 50 de angajaţi intră în domeniul de aplicare (...)”, aspect ce contravine Directivei europene.
  • Aşadar, în viziunea legiuitorului toate persoanele juridice de drept privat care au cel puţin 50 de angajaţi vor intra în domeniul de aplicare al actelor normative prevăzute în anexa nr. 3 şi vor avea obligaţia de a institui sau menţine canale interne de raportare şi proceduri pentru raportarea internă şi pentru întreprinderea unor acţiuni subsecvente.
  • Or, nu numărul de angajaţi determină domeniul de aplicare, ci în principal activitatea concretă a entităţii respective. Din această perspectivă, considerăm că norma prevăzută de art. 9 alin. (6) din legea supusă reexaminării se îndepărtează de la scopul Directivei.

Klaus Iohannis mai precizează că legea face să dispară protecţia acordată avertizorilor de integritate anonimi, deşi aceştia sunt protejaţi în directiva UE care stă la baza legii adoptate de Parlament. Preşedintele enumeră problemele majore ale legii, toate având ca scop descurajarea avertizorilor.

Legea avertizorului de integritate a fost adoptată de Parlament pe 29 iunie şi contestată de către USR la Curtea Constituţională. Judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi constestaţia CCR.

Legea avertizorilor de integritate, modificată de Comisia juridică din Camera Deputaţilor şi adoptată pe repede înainte de Parlament, a fost contestată puternic de societatea civilă şi de şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi. Ea a anunţat că ia în calcul o sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în România.