Iohannis, criticat în presa germană: În cei 7 ani de mandat nu a realizat nimic hotărât cu temele mari

Ziarul german augsburger-allgemeine a publicat un articol critic la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, despre care scrie că „nu reuşeşte să impună în România reformele profunde”. În articolul semnat de Istvan Deak se mai arată că preluarea mandatului în urmă cu şapte ani a născut „multe speranţe şi aşteptări” dar că „nu toate au fost împlinte până astăzi”

Redăm mai jos cele mai relevante pasaje din articol citate de G4Media

• Klaus Iohannis conduce de şapte ani România în calitate de preşedinte. Preluarea mandatului a născut multe speranţe şi aşteptări. Nu toate au fost împlinite până astăzi.
• Cândva era un purtător de speranţă pentru Europa: preşedintele României Klaus Iohannis, membru al minorităţii germane, care este un european convins şi dorea să lupte împotriva corupţiei.
• Între timp, are de luptat cu turbulenţe politice în propria ţară şi nu reuşeşte să impună în România reformele profunde. Nu puţini din compatrioţii lui Iohannis îşi pun speranţele deja într-un posibil urmaş a lui Iohannis.
• Iohannis este pentru mulţi români un politician neobişnuit. Nu este gălăgios, evită scandalurile. În 2014 a candidat din partea PNL şi a câştigat preşedinţia. Fostul primar din Sibiu a promis „pas cu pas o Românie normală şi educată”.
• Victoria lui Iohannis în 2014 a fost o surpriză. Premierul de atunci, Victor Ponta era clar favorit. Iohannis nu a făcut o campanie extraordinară. Fostul profesor de fizică a avut dificultăţi să explice cum a dobândit cinci imobile.
• El a explicat că a dat meditaţii şi că alţii ar trebui să se întrebe de ce nu le-a reuşit şi lor să facă la fel ca el. Răspunsul la această întrebare a produs ecou negativ peste ani. În primii doi ani de mandat a fost văzut rar în public. Era considerat şi arogant şi opoziţia l-a numit “Mutul”.
• Vizitele lui private în străinătate au fost criticate în mod repetat. Pasivitatea preşedintelui a fost un motiv pentru care PSD a câştigat alegerile în 2016. Fostul şef al PSD Liviu Dragnea a mutilat în urma alegerilor reformele în justiţie şi acest fapt a tras un semnal de alarmă la Bruxelles.
• Guvernarea postcomunistă a avut ca obiectiv paralizarea tuturor instituţiilor importante. Social-democraţii au încercat demiterea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. Abia atunci Johannis a devenit mai activ dar a fost învins în 2018 când, la presiunea guvernului, a fost nevoit să o demită pe Kovesi.
• Mulţi români au protestat. Iohannis a pierdut simpatizanţi. În ceea ce priveşte politica externă, Preşedintele a urmat clar linia UE şi pro NATO. Încă de la început a căutat contactul cu Angela Merkel. Mai târziu chiar cu Donald Trump.
• În timpul mandatului său Iohannis a lucrat la îmbunatăţirea imaginii României în străinătate. Corectarea situaţiei interne a trecut pe plan secund. În campania pentru al doilea mandat a mizat pe conflictul cu PSD.
• Neoficial era văzut ca şef al PNL. Totodată, lui Iohannis îi era clar că nu are nicio şansă la candidatura pentru preşedinţie dacă ar candida împotriva Laurei Codruţa Kovesi. Astfel, el a susţinut cu succes candidatura lui Kovesi pentru postul de procuror european.
• Atunci, evenimentele au luat o turnură spectaculoasă. În mai 2019 şeful PSD a fost condamnat. A fost o victorie pentru justiţie şi o clară victorie pentru Iohannis. Românii l-au reales. Participarea la vot a fost foarte scăzută. Lupta împotriva COVID a fost la început scena perfectă pentru Iohannis.
• Faptul că Iohannis şi PNL au colaborat cu PSD în 2014 este o chestiune mai întotdeauna dată uitării. (…) Iohannis nu a fost niciodată omul care să emoţioneze masele de oameni. El foloseşte un limbaj de lemn.
• Principala problemă a celor 7 ani de mandat este că nu a realizat nimic hotărât cu temele mari.