Investigaţie - Rusia a bombardat conştient centre de distribuire a alimentelor în "planul nemilos" de a înfometa cetăţenii din Mariupol

Forţele ruse au bombardat puncte de distribuire a alimentelor şi infrastructuri vitale ca parte a unui plan deliberat de înfometare a civililor în timpul bătăliei pentru Mariupol, susţine un nou raport, potrivit The Telegraph.

Global Rights Compliance, o fundaţie juridică internaţională care lucrează în colaborare cu procurorii ucraineni, a declarat că forţele ruse ar trebui urmărite penal pentru înfometarea civililor, o crimă de război, după ce o analiză - care a durat un an de zile - a dovezilor din surse deschise a dezvăluit o utilizare "calculată în mod deliberat" a tacticilor de înfometare în timpul asediului de 85 de zile asupra oraşului ucrainean.

Raportul său de 76 de pagini, publicat săptămâna aceasta, urmează să fie prezentat procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) ca parte a unui dosar mai amplu de dovezi privind crimele de război, întocmit de procurorul general al Ucrainei.

Capturarea portului maritim Azov din Mariupol a fost unul dintre obiectivele principale ale invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie 2022.

Forţele ruse au încercuit oraşul în prima săptămână a invaziei. Asediul şi gherila urbană care au urmat s-au încheiat abia atunci când ultimii apărători ucraineni din uzina siderurgică Azovstal s-au predat - pe la 20 mai.

O mare parte din oraş a fost distrusă, iar guvernul municipal în exil a estimat, la căderea acestuia, că cel puţin 25.000 de civili au fost ucişi în lupte.

Raportul publicat miercuri afirmă că o mare parte din distrugeri au fost deliberate, mai degrabă decât daune colaterale, şi au fost concepute pentru a accelera capitularea, făcând oraşul nelocuibil.

Investigaţia a făcut parte din Grupul Consultativ pentru Crime, o iniţiativă finanţată de UE, Marea Britanie şi SUA, care a fost înfiinţată în 2022 pentru a ajuta procurorii ucraineni să investigheze crimele de război.

Acesta a analizat 1,5 miliarde de metri pătraţi de imagini din satelit, precum şi fotografii, videoclipuri, declaraţii publice oficiale şi alte date digitale colectate între mai 2022 şi februarie 2024.

Raportul include, de asemenea, dovezi furnizate de autorităţile ucrainene, precum şi fotografii inedite realizate în timpul asediului.

Anchetatorii au constatat că ţintirea infrastructurii critice a început la 27 februarie sau înainte de această dată, când forţele ruse au lovit o importantă linie electrică, lăsând în beznă aproximativ jumătate din oraş.

Acest lucru a fost "urmat imediat de un atac de patru zile de bombardamente care a întrerupt complet alimentarea cu energie electrică şi gaz a peste 450.000 de locuitori ucraineni", se arată în raport.

Forţele ruse au continuat să avarieze sau să distrugă 90% din unităţile medicale ale oraşului şi cel puţin 22 de supermarketuri folosite pentru a distribui produse de primă necesitate, potrivit raportului. Bombardamentele din 16 martie asupra teatrului din Mariupol şi a piscinei Neptun, ambele folosite ca puncte de asistenţă, au făcut, de asemenea, parte din acest tipar.

Atacurile "au paralizat accesul civililor din Mariupol la resurse critice" şi au fost combinate cu împiedicarea, de către forţele ruse, a accesului la rutele de ajutor şi de evacuare, ca "parte a unui plan nemilos de a înfometa populaţia oraşului până la supunere", se arată în raport.

Scopul înfometării civililor a fost de a "accelera capturarea enclavei asediate, aceste eforturi crescând în mod evident şi culminând cu capturarea declarată a oraşului Mariupol la 20 mai 2022", a adăugat raportul.

Catriona Murdoch, director al departamentului care anchetează foametea şi crizele umanitare de la Global Rights Compliance şi coautor al raportului, a declarat pentru Telegraph că echipa sa a identificat unităţi militare ruseşti şi persoane care, în opinia sa, ar putea fi acuzate de crime de război pentru înfometare, dar a precizat că aceştia nu vor fi numiţi public în timp ce investigaţiile continuă.

"Îndemn Curtea Penală Internaţională să ia în considerare aceste crime şi pedepsirea colectivă a civililor ucraineni nevinovaţi, pentru a deferi justiţiei conducerea Rusiei, până la Kremlin", a spus ea.

Înfometarea unei populaţii civile ca armă de război a fost scoasă în afara legii de Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale în 1988, dar nu a fost niciodată urmărită penal la nivel internaţional.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt state părţi la Statutul de la Roma, dar Ucraina a acceptat jurisdicţia CPI pentru presupusele crime care au avut loc pe teritoriul său. Rusia a negat existenţa crimelor de război în timpul invaziei sale.

CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru presupusa deportare în masă a copiilor ucraineni în iulie 2023 şi pe numele a doi ofiţeri militari ruşi de rang înalt pentru bombardarea infrastructurii electrice civile.