Interdicţie până la 13 ani pe social media, limitat până la 15 ani. Sancţiuni reale pentru platforme - Ce propune organizaţia "Salvaţi Copiii"

Interdicţia totală a copiilor cu vârsta sub 13 ani pe reţelele sociale şi acces limitat pentru cei între 13 şi 15 ani, precum şi sancţiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare şi introducerea obligatorie în curriculum a educaţiei digitale şi siguranţei online.
Acestea sunt propunerile organizaţiei "Salvaţi Copiii România" în contextul dezbaterii publice declanşate de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care a opiant că "este momentul ca parlamentarii României să iniţieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor şi adolescenţilor sub 15–16 ani la reţelele de socializare".
Redăm mai jos poziţia organizaţiei "Salvaţi Copiii România":
Accesul necontrolat al copiilor la reţelele sociale este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat şi a unor mecanisme eficiente de aplicare, generaţiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătăţii mintale, al securităţii şi al dezvoltării lor armonioase.
Astfel, Salvaţi Copiii România recomandă măsuri legislative şi administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicţia totală şi fără excepţii a accesului la reţelele de socializare pentru copiii sub 13 ani şi acces condiţionat pentru copiii între 13 şi 15 ani, doar cu acordul explicit al părinţilor. Totodată, sunt necesare sancţiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare şi introducerea obligatorie în curriculum a educaţiei digitale şi siguranţei online.
CONTEXT: Studiul realizat de Salvaţi Copiii în decembrie 2025 relevă că reţelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste de 12–14 ani, iar peste o treime dintre aceştia menţin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator. Conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 şi 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenţei.
Meta-analizele publicate în perioada 2022–2025 evidenţiază corelaţii consistente între utilizarea problematică a reţelelor sociale şi indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăţi de concentrare şi, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideaţie şi comportament suicidar.
În anul 2025, linia de raportare operată de Salvaţi Copiii România în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80 şi 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate de copiii înşişi. Vorbim despre imagini şi videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaştere a consecinţelor, care ajung să circule în reţelele de exploatare.
De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilităţile reale, în sensul că, în absenţa oricărei restricţii, copiii defavorizaţi (din mediul rural, care au abandonat şcoala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie şi excluziune socială) pot deveni ţinte mai uşoare ale riscurilor create de folosirea reţelelor sociale.
O problemă conexă este legată de jocurile video online care permit comunicarea liberă între jucători (prin chat text sau audio). Deşi aceste jocuri pot fi distractive, ele expun copiii la riscuri similare reţelelor sociale, prin solicitări de imagini abuzive. De asemenea, jocurile video au mecanisme de atragere a atenţiei (notificări, recompense virtuale etc.) care pot amplifica dependenţa digitală. Este nevoie deci de reglementări şi măsuri de siguranţă specifice şi pentru mediul jocurilor online.
Aceste cifre alarmante arată că expunerea necontrolată a copiilor la mediul online produce efecte negative concrete asupra securităţii şi sănătăţii lor. Concluziile obţinute din aceste date arată necesitatea ca statul şi societatea să intervină cu soluţii în beneficiul copiilor. În acest context, Salvaţi Copiii România consideră că sunt necesare măsuri legislative şi administrative urgente, coerente, structurate pe următoarele direcţii:
1. Interdicţie totală şi fără excepţii a accesului la reţelele de socializare pentru copiii sub 13 ani
Pragul de 13 ani trebuie să devină efectiv prin implementarea unor sisteme reale de verificare. Casetele de bifare prin care copiii îşi declară singuri vârsta sunt ineficiente şi uşor de eludat. Interdicţia trebuie însoţită de sisteme reale de verificare a vârstei (cum sunt cele bazate pe acte de identitate, analiză biometrică, „portofele” de identitate digitală - digital identity wallets) implementate de platforme sub supravegherea autorităţilor.
2. Acces condiţionat pentru copiii între 13 şi 15 ani, doar cu acordul explicit al părinţilor
Pentru această categorie de vârstă, propunem un sistem de acces condiţionat, inspirat din modelul aflat în dezbatere în Danemarca. Propunem o aplicaţie naţională pentru verificarea vârstei şi instrumente de control parental pentru părinţi, care să le permită validarea eligibilităţii copiilor pe o platformă guvernamentală. Autorităţile trebuie să dezvolte şi să pună la dispoziţia familiilor instrumente funcţionale de control parental, cu presetări legate de timpul zilnic de acces al copiilor (specialiştii recomandă maximum o oră/zi) şi aplicaţii de verificare a eligibilităţii în funcţie de vârstă.
3. Sancţiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare
Companiile care operează reţele de socializare trebuie responsabilizate pentru neîndeplinirea obligaţiilor de a verifica vârsta utilizatorilor. Cadrul legislativ trebuie să prevadă sancţiuni proporţionale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare electronică a identităţii şi fără validarea explicită din partea părinţilor. Această responsabilizare trebuie să vizeze şi permiterea accesului minorilor la conţinut inadecvat, inclusiv reclame pentru jocuri de noroc sau conţinut violent.
4. Introducerea obligatorie în curriculum a educaţiei digitale şi siguranţei online
Introducerea obligatorie a modulelor de educaţie media şi siguranţă online în programul şcolar este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea rezilienţei digitale a copiilor. Aceste module, adaptate vârstei şi incluzând componente de învăţare socio-emoţională, pot fi dezvoltate pe baza expertizei existente în cadrul programului Ora de Net, implementat de Salvaţi Copiii România, care oferă un model validat.
Save the Children Internaţional recomandă includerea obligatorie a abilităţilor digitale şi a alfabetizării media în curriculă şcolară, precum şi oferirea de ghiduri accesibile părinţilor pentru a le spori competenţele digitale. Formarea profesorilor de informatică, educaţie civică şi alte discipline relevante în domeniul riscurilor digitale şi al dezinformării este, de asemenea, necesară.
Conform datelor Eurostat, doar aproximativ 28% dintre cetăţenii români deţin competenţe digitale de bază, ceea ce subliniază urgenţa acestor măsuri educaţionale.
5. Crearea de alternative offline atractive şi accesibile pentru toţi copiii
Dependenţa de ecrane nu poate fi combătută doar prin restricţii, ci şi prin oferte reale de socializare şi dezvoltare în lumea fizică.
Investiţiile în activităţi extracurriculare accesibile, cluburi educaţionale, terenuri pentru practicarea sporturilor, spaţii comunitare deschise (precum centrele de zi), programe sociale de interes pentru copii şi adolescenţi etc., trebuie să completeze strategiile şi planurile de acţiune de educaţie online. Specialiştii Salvaţi Copiii fac observaţia că un copil petrece peste 40-50 de ore pe săptămână în faţa ecranelor, mai mult decât un adult la muncă, subliniind astfel necesitatea creării de activităţi sociale şi recreative atractive în lumea reală.
6. Asumarea de către Guvern a rolului de supraveghetor al pieţei online şi colaborarea cu industria tehnologică
Guvernul trebuie să îşi asume rolul de reglementator al pieţei digitale în ceea ce priveşte protecţia minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranţă şi sancţionarea celor care nu le îndeplinesc. Sub coordonarea Comisiei Europene, colaborarea cu companiile tehnologice trebuie să vizeze implementarea unor caracteristici implicite de siguranţă prin operaţionalizarea conceptului de Safety by Design care presupune:
• metode de verificare a vârstei cât mai puţin invazive,
• interfaţă adaptată vârstei utilizatorului,
• limitatoare de timp în accesarea social media,
• restricţionarea notificărilor în anumite intervale orare,
• reducerea vizibilităţii numărului de like-uri sau vizualizări la copiii sub 15 ani,
• control parental integrat (cu avantajul blocării automate a accesului la conţinut ilegal şi al prevenirii instalării altor programe cu risc pentru siguranţa copiilor),
• sisteme de raportare a abuzului cu un singur click,
• detectarea proactivă a conţinutului ilegal,
• conturi private automate pentru utilizatorii sub 18 ani,
• confirmarea prietenilor de către părinţi în cazul conturilor acceptate pentru copiii între 13 şi 15 ani,
• eliminarea algoritmilor care maximizează dependenţa sau care împing copiii către conţinut toxic (diete extreme, violenţă extremă, pornografie, auto-vătămare sau ideologii radicale).
Salvaţi Copiii România consideră că protecţia copiilor în mediul digital este o obligaţie a statului, derivată din angajamentele asumate prin ratificarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului. Măsurile propuse nu sunt de natură să restricţioneze libertăţile fundamentale ale copilului, ci să asigure un echilibru între dreptul la informare şi dreptul la protecţie, în interesul superior al copilului, şi o tranziţie adecvată de la interdicţie (sub 13 ani) la acces limitat (13-15 ani) şi, în final, la acces aflat în responsabilitatea adolescenţilor (16-18 ani).
Solicităm Guvernului să acorde prioritate acestui proiect de lege şi să iniţieze, în regim de urgenţă, cu colaborarea specialiştilor şi a organizaţiilor neguvernamentale care au dovedit expertiză în acest domeniu, un proces legislativ şi administrativ necesar pentru implementarea unui cadru eficient de protecţie. Experienţa altor state europene demonstrează că aceste măsuri sunt fezabile şi necesare, iar copiii din România au dreptul la aceeaşi protecţie.
Ce spun studiile cu privire la legătura dintre utilizarea reţelelor sociale şi sănătatea mintală a copiilor
Conform studiului OMS din 2024, realitatea digitală a copiilor români cu vârste între 11 şi 15 ani reflectă o vulnerabilitate critică: peste 22% dintre aceştia prezintă simptome de sevraj psihologic în momentul în care accesul la telefon este întrerupt. Această stare de suferinţă emoţională arată că vorbim despre o dependenţă profundă, transformând dispozitivul dintr-un instrument de comunicare într-o necesitate vitală pentru echilibrul lor intern.
Avertismentul studiului era exprimat prin concluzia că oferind copiilor o „cheie digitală de gât” fără o supraveghere adecvată, aceştia sunt practic abandonaţi într-un spaţiu virtual complex pentru care nu sunt pregătiţi emoţional, lăsându-i expuşi riscurilor de adicţie şi izolării de lumea reală.
O analiză care combină rezultatele din 18 studii independente, publicată în 2022, evidenţiază o legătură între utilizarea problematică a reţelelor sociale şi degradarea sănătăţii mintale la adolescenţi, raportând corelaţii moderate pentru simptomele depresive (r=0,27) şi mai ridicate pentru anxietate (r=0,34). Aceste rezultate sugerează că, pe măsură ce comportamentul online devine compulsiv, riscul de a dezvolta tulburări afective creşte proporţional.
O altă meta-analiza realizată în 2022 în contextul pandemiei distinge clar între utilizarea generală şi cea patologică. În timp ce simpla utilizare a mediului digital se corelează nesemnificativ cu starea de disconfort generală, utilizarea adictivă (specifică accesării reţelelor sociale de tip Tik-Tok) prezintă o corelaţie mult mai puternică cu indicatorii negativi de sănătate mentală (r=0,43). Aceşti indicatori includ depresia şi anxietatea, sentimentul de singurătate, tulburări ale somnului şi simptome fizice cauzate de stres, iritabilitate, dificultăţi de atenţie, simptome obsesiv-compulsive, precum frica de a nu pierde ceva important (FOMO – Fear Of Missing Ouţ).
Studiul naţional realizat în Norvegia, în 2023, pe un eşantion de peste 37.000 de copii respondenţi (13-17 ani) a investigat legătura dintre timpul petrecut pe reţelele sociale şi comportamentele de autovătămare în rândul adolescenţilor, punând în evidenţă faptul că riscul de autovătămare este semnificativ mai ridicat în rândul copiilor care folosesc intensiv aceste reţele, în special la cei care depăşesc pragul de 3 ore zilnic pe aceste platforme.
Un studiu longitudinal publicat în 2025 a urmărit aproape 12.000 de copii din Statele Unite timp de trei ani, începând de la vârstă de 9–10 ani. Cercetătorii au descoperit că atunci când copiii petreceau mai mult timp pe reţelele sociale decât de obicei (de la aprox. 10 minute pe zi la 9 ani la o oră şi 13 minute la 13 ani), s-au semnalat până la 35% mai multe simptome depresive când creşterea expunerii era comparată de la an la an. În acest caz, putem vorbi de o cauzalitate potenţială, deşi corelaţiile nu sunt semnificative, concluzia fiind că evitarea timpului necontrolat pe social media ar putea preveni o creştere a simptomelor depresive la preadolescenţi.
Pentru a înţelege cum influenţează ecranele sănătatea mintală, o altă cercetare publicată în 2025 şi care a urmărit peste 4.000 de copii timp de patru ani, începând de la vârstă de 9–10 ani, a arătat că nu timpul total petrecut în faţa ecranelor s-a dovedit problematic, ci modul în care copiii le folosesc. Mai exact s-a urmărit înţelegerea instalării dependenţei exprimată prin incapacitatea de a se opri, apariţia stărilor de nelinişte când nu au acces la dispozitiv sau folosirea ecranelor pentru a scăpa de presiunea problemelor.
Până la 14 ani, aproape o treime dintre adolescenţi prezentau o utilizare din ce în ce mai adictivă a reţelelor sociale, un sfert în cazul telefoanelor mobile, iar peste 40% în cazul jocurilor video. Concluzia a fost că traiectoriile de utilizare adictivă sunt asociate cu un risc de peste 2 ori mai mare de comportamente şi ideaţii suicidare, precum şi simptome de anxietate şi depresie, în timp ce timpul total pe ecran nu prezice aceste comportamente, ceea ce înseamnă că, în accesarea conţinutului social media, calitatea conţinutului şi modelul de utilizare contează mai mult decât cantitatea.
Diferenţele de gen sunt evidente în multe dintre studiile analizate, fetele prezentând vulnerabilitate mai mare, posibil din cauza mecanismelor de comparaţie socială, hărţuire online, promovate excesiv pe reţelele sociale, cu efecte directe şi de lungă durată asupra imaginii corporale şi stimei de sine. Studiile identifică vulnerabilităţi specifice, în cazul fetelor la 11-13 ani, iar în cazul băieţilor la 14-15 ani.
Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere şi impactul reţelelor sociale asupra capacităţii de concentrare la copii. Din această perspectivă, o cercetare care explică fenomenul de „epuizare a creierului” (brain drain) demonstrează că simpla prezenţă a smartphone-ului reduce semnificativ performanţa mentală a copiilor şi adolescenţilor. Când aceştia şi-au lăsat telefoanele în altă cameră au obţinut scoruri cu aproximativ 10% mai mari la testele de capacitate a memoriei de lucru şi cu 5-8% mai mari la testele de inteligenţă faţă de cei care aveau dispozitivele pe masă.
În contextul reţelelor sociale, acest fenomen este amplificat de natura fragmentată a conţinutului de social media, care antrenează creierul pentru stimuli rapizi şi recompense imediate, subminând capacitatea de concentrare pe segmente lungi de timp. Astfel, procesele de atenţie susţinută sunt sabotate, lăsând adolescenţilor o capacitate mai mică pentru sarcinile complexe, fenomen vizibil prin nerăbdare şi scăderea performanţei în orice activitate care necesită concentrare mai lungă decât cea cu care sunt obişnuiţi (de ordinul a 2-5 minute).
Cu toate acestea, nu putem vorbi încă de o cauzalitate directă între utilizarea reţelelor sociale şi problemele de sănătate mintală. Unele studii nu identifică corelaţii semnificative, iar altele sugerează chiar o relaţie inversă: stările depresive pot fi cele care conduc la o utilizare crescută a platformelor online, nu invers. Un exemplu este studiul longitudinal realizat în Finlanda în 2020 pe aproape 3.000 de adolescenţi urmăriţi timp de şase ani, care a arătat că simptomele depresive au anticipat creşteri ale timpului petrecut pe reţelele sociale, însă utilizarea acestora nu a prezis apariţia depresiei. Cercetătorii finlandezi au concluzionat că legătura directă între social media şi simptomele depresive ar putea fi exagerată în discursul public. Prin urmare, deşi corelaţiile merită atenţie şi justifica prudenţă, este esenţial să evităm concluzii simpliste şi să recunoaştem complexitatea fenomenului.
Experienţa altor ţări care au legislaţii de limitare a accesului la reţele sociale sau care se află în proces de reglementare
Australia a adoptat în decembrie 2024 Online Safety Amendment Act, prin care se interzice deţinerea de conturi pe platforme social media pentru toţi copiii sub 16 ani, un act normativ care se aplică din decembrie 2025. Furnizorii definiţi drept „platforme social media restricţionate vârstei” (iniţial Facebook, Instagram şi Threads, TikTok, Twitch, Kick, YouTube, X, Snapchat şi Reddit) trebuie să ia „măsuri rezonabile” pentru a preveni crearea de conturi copiilor sub 16 ani. Alte reţele sunt considerate „reţele sociale cu acces restricţionat” şi rămân accesibile copiilor deoarece sunt destinate comunicării private, educaţiei sau au riscuri mai scăzute (WhatsApp, Messenger, Google Classroom, Roblox, Discord, Pinterest, LinkedIn, YouTube Kids şi altele).
Prin lege, se specifică obligaţia elaborării de ghiduri (de către Comisarul eSafety) privind metodele acceptabile de verificare a vârstei şi se interzice utilizarea datelor colectate pentru alte scopuri decât verificarea respectivă. De exemplu, furnizorii nu pot cere copii după documente oficiale de identitate guvernamentale şi nu pot folosi sistemele de identitate naţională digitală in procesul de verificare. Legea este contestată la Curtea Supremă, iar rapoartele preliminare indică că mulţi copii încearcă să eludeze interdicţiile (VPN, date false) sau migrează către alte platforme nereglementate. Cu toate acestea, guvernul australian consideră că beneficiile pentru sănătatea mintală şi siguranţa copiilor justifică aceste măsuri.
În Spania, guvernul a anunţat public recent un proiect de lege care să interzică accesul copiilor sub 16 ani la reţele sociale, urmărind ca platformele de social media să aplice un sistem real de verificare a vârstei şi să blocheze conturile minorilor sub 16 ani. Măsura presupune obligativitatea reţelelor de a implementa verificarea atentă a vârstei (nu doar casete de bifare) şi de a şterge conturile minorilor sub 16 ani (aprox. 700.000 de utilizatori), însoţită de sancţiuni pentru operatori şi răspundere penală a directorilor în caz de conţinut ilegal. În practică, planul prevede un nou sistem electronic de verificare a identităţii (Cartera Digital Beta) şi funcţii de control parental obligatoriu pe dispozitive. Legea va completa Codul Administrativ actual privind protecţia datelor şi confidenţialitatea.
În ianuarie 2026, autorităţile austriece au propus interzicerea accesului la reţelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu punerea în aplicare la începerea anului şcolar următor. S-a format un grup de experţi parlamentari pentru a elabora detaliile (Austria urmând modelul Australiei, care impune platformelor sisteme de verificare bazate pe acte de identitate şi analiză biometrică). Guvernul urmăreşte să folosească un eID naţional pentru atestarea vârstei. Societatea civilă şi partidele susţin necesitatea unei interdicţii naţionale dacă UE nu impune o soluţie comună. Punerea în aplicare practică urmează să fie stabilită şi se mizează pe mecanisme tehnice de blocare a conturilor copiilor sub 14 ani.
În Franţa a fost promulgată, în 2023, Legea „majoratului digital” („la majorité numérique”), care prevede că doar de la 15 ani copiii pot crea singuri conturi pe reţele sociale, fără consimţământ parental. Concret, reţelele (TikTok, Instagram etc.) trebuie să refuze înregistrarea utilizatorilor sub 15 ani (excepţie cu acordul părinţilor) şi să implementeze verificarea tehnică a vârstei conform normelor ARCOM (cu amenzi de până la 1% din cifra de afaceri globală în caz de nerespectare). Părinţii pot cere suspendarea conturilor copiilor sub 15 ani, iar sistemul de gestionare a timpului petrecut online trebuie activat pentru copii. Deşi legea a fost adoptată prin Parlament şi publicată în Jurnalul Oficial, implementarea efectivă (prin decret) a fost suspendată din cauza obiecţiilor Comisiei Europene legate de conformitatea cu Regulamentul European (Digital Services Act).
În Portugalia, a fost depus în Parlament un proiect de lege pentru a stabili 16 ani ca „majorat digital”. Conform proiectului, numai persoanele de 16 ani şi peste pot deschide conturi online în mod autonom, iar adolescenţii de 13–16 ani pot accesa reţele sociale doar cu acordul scris al părinţilor, platformele fiind obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei şi a consimţământului parental compatibile cu tehnologii electronice naţionale (eID). Legea nu este încă adoptată, dar textul detaliat menţionează inclusiv obligativitatea furnizării de informaţii despre riscuri la înscriere şi posibilitatea ca părinţii să ceară suspendarea conturilor copiilor minori. Acest proiect a fost prezentat ca reacţie la măsuri similare din Franţa, Danemarca şi Australia.
Grecia nu dispune încă de o lege, însă legiuitorii au anunţat că intenţionează să adopte o interdicţie naţională a reţelelor sociale pentru cei sub 15 ani, fiind solicitate măsuri similare Australiei. Propunerile în curs includ interzicerea autentificării pe platforme a utilizatorilor sub 15 ani, implementarea de funcţii automate de blocare a accesului pe dispozitivele minorilor, precum şi extinderea restricţiilor de vârstă la jocuri de noroc şi conţinut pentru adulţi. Guvernul grec a lansat, în mai 2025, aplicaţia „Kids Wallet”, un portofel digital al copilului care se bazează pe legitimaţia electronică a părintelui validată în TaxisNet pentru a crea profilul copilului, verificând automat vârsta şi permiţând, prin API, ca aplicaţiile terţe să primească doar confirmarea de vârstă, părinţii putând selecta aplicaţiile admise, seta limite de timp şi bloca accesul la conţinut nedorit.
Modelul Danemarcei – o potenţială sursă de inspiraţie pentru România
Datorită abordării sale integrate, prin evitarea responsabilizării exclusive a părinţilor şi extinderea reglementărilor propuse spre obligaţiile autorităţilor şi ale companiilor care au creat şi asigura funcţionarea reţelelor sociale, modelul Danemarcei poate constitui un punct de plecare în orientarea dezbaterilor din prezent în România.
În noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a adoptat un acord politic amplu pentru restricţionarea accesului copiilor sub 15 ani la reţelele sociale. Experţii şi decidenţii politici au plecat de la datele oficiale daneze, care au dezvăluit că 94% dintre copiii de 13 ani şi-au creat un profil pe reţelele sociale înainte de a împlini această vârstă, iar aproape jumătate dintre cei sub 10 ani sunt deja prezenţi pe aceste platforme. Situaţia este similară cu cea a României. Pentru a fi siguri că soluţiile vor respecta interesul superior al copilului, Guvernul danez a alocat peste 20 de milioane de euro pentru 14 iniţiative de protecţie digitală a copiilor (campanii de informare pentru părinţi, programe de educaţie digitală în şcoli, instrumente tehnice de verificare a vârstei, monitorizarea conţinutului dăunător şi sprijin pentru copiii vulnerabili), legea urmând să intre în vigoare în 2026, după parcurgerea procedurii parlamentare.
Acordul politic danez din noiembrie 2025 stabileşte că vârstă de 15 ani devine norma pentru accesul la reţelele sociale, însă introduce un mecanism de excepţie pentru copiii de 13–14 ani, sub forma unui acord parental. Consimţământul părinţilor nu înseamnă că derogarea este automată şi nu se poate exprima printr-o simplă încuviinţare verbală. El presupune o evaluare specifică şi o asumare conştientă a responsabilităţii de către părinte, în contextul în care statul danez va pune la dispoziţie o aplicaţie de verificare a vârstei şi instrumente de control parental. Viitoarea lege transferă responsabilitatea legală către platforme, acestea riscând amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală în caz de neconformare, protejând astfel familiile de eventuale sancţiuni. Eficienţa acestui model în amânarea vârstei de debut online pe reţelele sociale va fi evaluată după primii doi ani de aplicare, pentru a verifica dacă norma de 15 ani a fost internalizată sau acceptată de societate.
Danemarca beneficiază însă de un sistem naţional de identitate electronică (aproape toţi cetăţenii peste 13 ani deţin un ID digital), un nivel ridicat de competenţe digitale în rândul adulţilor (70%) şi o tradiţie a dialogului între şcoală, familie şi autorităţi. De asemenea, tehnologia şi gândirea critică digitală sunt integrate în curriculum. În schimb, în România doar aprox. 28% dintre adulţi deţin competenţe digitale de bază, educaţia digitală este aproape inexistentă în programa şcolară, iar multe familii nu dispun de resursele sau cunoştinţele necesare pentru a-şi monitoriza copiii online.