Înţelepciune antică pentru un somn sănătos (I)

Oamenii petrec aproape o treime din viaţa lor dormind. Un somn de bună calitate joacă un rol foarte important în a avea o viaţă sănătoasă.

Ce se întâmplă în timpul somnului? Organismul se relaxează, şi se reface în timpul somnului. După o noapte bună de somn, oamenii se simt odihniţi. Acest lucru se datorează faptului că multe lucruri care refac corpul au loc în timpul somnului. De exemplu, în timpul somnului, corpul produce mai mulţi hormoni de creştere, care sunt importanţi în arderea grăsimilor şi dezvoltarea muşchilor.

Somnul este, de asemenea, momentul în care organismul trece printr-o reglare complicată a funcţiilor sistemului imunitar. Studiile arată că atunci când oamenii sunt privaţi de somn sau dorm puţin, numărul de celule T scade, iar cel de citokine inflamatorii creşte. Ei devin predispuşi la răceli sau gripe.

În timpul unui nivel profund de somn, muşchii se relaxează, vasele de sânge se dilată, ducând la o mai bună circulaţie a sângelui, iar creierul procesează informaţia. Prin urmare, somnul nu este un proces pasiv, ci o parte activă, integrantă din viaţa noastră. Oamenii care cred că somnul este o pierdere de timp şi încearcă să utilizeze mijloace artificiale pentru a reduce numărul orelor de somn vor suferi un declin semnificativ în domeniul sănătăţii.

Cât de mult somn?

De cât de mult somn avem nevoie depinde de vârsta noastră. Cu cât îmbătrânim, cu atât avem nevoie de mai puţin somn. Un nou-născut are nevoie de 14 - 15 ore de somn, un copil are nevoie de 12 - 14 ore de somn; un adolescent are nevoie de 10 - 11 ore; adulţii au nevoie între 7 şi 9 ore de somn.

Oamenii care sunt lipsiţi de somn în mod cronic, cei care au o calitate proastă a somnului şi femeile gravide pot avea nevoie de mai mult somn. Oamenii în vârstă pot avea somnul întrerupt şi pot simţi nevoia să tragă un pui de somn în timpul zilei.

În general, adulţii care dorm mai puţin de şase ore şi mai mult de nouă ore poate avea o durată de viaţă mai scurtă.

Primele cercetări s-au concentrat asupra a ceea ce se întâmplă dacă cineva este privat de somn timp de 48 până la 96 de ore. Simptomele includ somnolenţă, căderea părului, iritabilitate, agitaţie şi psihoză.

Astăzi, cercetătorii s-au reorientat spre restricţia de somn, studiind ceea ce se întâmplă când oamenii dorm mai puţin de şase ore pe noapte. Unii oameni tind să devină hiperactivi şi neliniştiţi în timpul zilei, alţii obosiţi şi somnoroşi.

Doctorii s-au întrebat dacă ar trebui să le dea stimulente mentale acestor pacienţi, pentru a le menţine calmul şi starea de alertă. O altă întrebare ce survine, este ce au pierdut, de fapt, aceşti pacienţi în ceea ce priveşte sănătatea lor?

Cel mai bun moment pentru a dormi

Orientările actuale privind igiena somnului sfătuiesc oamenii să meargă la culcare şi să se trezească la aceeaşi oră, dar puţini cercetători au adresat problema momentului optim pentru a merge la culcare.

Dr. Chritian Gulleminault, de la Universitatea Stanford, a efectuat un studiu preliminar pe opt persoane, care au petrecut o săptămână într-un laborator pentru analiza somnului. Cercetările sale au analizat comportamentul lor şi nivelul funcţiei cerebrale în timpul unor activităţi simulate precum condusul şi efectuarea unor teste de memorie şi a unor teste de veghe. Subiecţilor le-a fost permis să doarmă opt ore şi jumătate timp de două nopţi şi doar patru ore pentru celelalte şapte nopţi.

Un grup a dormit între 22:30 - 02:30 timp de şapte nopţi, celălalt grup între 02:15 - 06:15 După cum vă puteţi aştepta, restricţia de somn a afectat toţi participanţii. Rezultatele testelor de veghe efectuate după cele două zile în care s-a dormit opt ore şi jumătate diferă foarte mult de rezultatele celor în care subiecţii au fost privaţi de somn.

Dar şi rezultatele între cele două grupuri diferă. Grupul care a dormit dimineaţa a înregistrat un scor semnificativ mai bun la testul de veghe decât cel care a dormit seara. Grupul de dimineaţă a avut, de asemenea, rate mai bune privind eficienţa somnului (procentul de timpul petrecut dormind în intervalul de patru ore) şi latenţa somnului (suma timpului petrecut dormind).

Nu sunt suficiente aceste rezultate pentru a decide care este momentul optim pentru somn, dar ele indică faptul că somnul la momente diferite produce rezultate diferite.

Dr. Yang este un psihiatru licenţiat şi expert internaţional în formele clasice de medicină chineză. El face parte din a patra generaţie de doctori şi practicanţi de medicină tradiţională chineză, fiind specializat în acupunctură.