Instanţa Supremă condusă de Lia Savonea atacă la CCR Legea privind pensiile magistraţilor

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat, joi, Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători şi procurori.

Instanţa supremă condusă de Lia Savonea a convocat secţiile unite ale magistraţilor care au decis, în unanimitate, să atace legea la Curtea Constituţională, reclamând că 8 articole din actul normativ sunt neconstituţionale.

Printre altele, Instanţa supremă acuză că „a fost ignorată, încă o dată, importanţa pensiei de serviciu în economia principiului independenţei justiţiei”.

Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în parlament pentru legea atacată care prevede că pensia magistraţilor nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, faţă de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum; magistraţii vor trebui să aibă 35 de ani vechime, în condiţiile în care acum se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani; vârsta de pensionare ar urma să crească treptat la 65 de ani.

În sesizarea care se întinde pe 39 de pagini, Înalta Curte detaliază motivele pentru care, în opinia sa, noua lege a pensiilor de serviciu ale magistraţilor este neconstituţională.

ÎCCJ acuză Guvernul că a adoptat noua lege fără avizul CSM şi încălcând prevederile legale privind asumarea răspunderii.

„Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe acest proiect de lege, ceea ce echivalează cu inexistenţa solicitării avizului pe proiectul de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea”, scrie comunicatul trimis de ÎCCJ.

„Legea este neconstituţională în ansamblul său întrucât nesocoteşte flagrant exigenţele constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice şi al încrederii legitime, precum şi la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenţei justiţiei, în componenta sa instituţională”, mai spun magistraţii.

ÎCCJ susţine că noua lege a pensiilor de serviciu generează coexistenţa a trei regimuri distincte de pensionare a magistraţilor, rezultat al unor intervenţii legislative succesive într-un interval extrem de scurt, ceea ce conduce la nesocotirea principiilor stabilităţii şi securităţii juridice şi creează o nouă falie între generaţiile de magistraţi.

Astfel, o categorie de magistraţi va beneficia de pensia de serviciu conform reglementărilor valabile până la 1 ianuarie 2024, alta în temeiul Legii nr. 282/2023, aplicabilă între 1 ianuarie 2024 şi momentul intrării în vigoare a noii propuneri legislative, iar ultima categorie va ieşi la pensie în condiţiile stabilite de Legea Bolojan.

„Asta va conduce la discriminări evidente cu privire la elemente esenţiale ale statutului magistratului, încălcând astfel principiul constituţional al egalităţii în drepturi”, se arată în sesizarea ÎCCJ.