Fratele celui mai cunoscut ucigaş român în serie, cere despăgubiri statului

Fratele criminalului în serie Ion Rîmaru cere despăgubiri în instanţă statului român pe motiv că, după execuţie, cadavrul fratelui sau nu a fost predat familiei. Declarându-se nemulţumit că fratele său, executat pentru uciderea a patru persoane nu are parte de un mormânt, Telu Rîmaru, un personaj modest din Corabia, judeţul Olt, cere daune de 200.000 de euro,
Ion Rîmaru. (max-media.ro)
Ana Ion
05.08.2015

Fratele criminalului în serie Ion Rîmaru cere despăgubiri în instanţă statului român pe motiv că, după execuţie, cadavrul fratelui sau nu a fost predat familiei. Declarându-se nemulţumit că fratele său, executat pentru uciderea a patru persoane nu are parte de un mormânt, Telu Rîmaru, un personaj modest din Corabia, judeţul Olt, cere daune de 200.000 de euro, relatează Adevărul.ro.

Reamintim că Ion Rîmaru, considerat cel mai mare criminal în serie al României, a fost executat în 1971, pentru patru omoruri, şase tentative de omor, cinci violuri, o tentativă de viol şi mai multe tâlhării.

Potrivit sursei citate, Telu Rîmaru, care după execuţia fratelui său şi-a schimbat numele în George Ciocan, trăieşte în condiţii modeste în oraşul Corabia, judeţul Olt iar motivaţia sa în ceea ce priveşte hotărârea de a da statul în judecată nu este una foarte coerentă. Pe de o parte, se declară revoltat că mormântul fratelui său este de negăsit, pe de altă parte, acum câţiva ani Telu Rîmaru a apărut într-o emisiune tabloid filmată în cimitirul Jilava, în locul unde se presupune că ar fi fost înhumat Ion Rîmaru după execuţie.

„Da, m-au filmat acolo. Dar aia a fost o anchetă jurnalistică făcută sub formă de mişto. Realitatea e alta. Statul român mi-a trimis hârtie că nu ştie unde se află osemintele fratelui meu. Şi atunci m-am făcut şi eu al dracului şi i-am dat în judecată. Am cerut 200.000 de euro despăgubiri. Cum am stabilit suma? Am stabilit-o şi eu aşa, să fie o sumă simbolică”, a declarat Telu Rîmaru pentru Adevărul

De victimele fratelui, Telu nu este interesat, mai arată Adevărul, pe motiv că fratele său ar fi fost nevinovat. „Victimele lui Ion Rîmaru? Pentru ce să le ajut? De unde ştiu eu că sunt într-adevăr afectate. Există dovezi? Rîmaru n-a omorât pe nimeni", declară Telu.

Crimele lui Rîmaru

În data de 5 martie 1971 în Capitală a fost descoperit trupul unei femei ucise într-un mod sadic şi apoi violată, cadavrul prezentând şi numeroase urme de muşcături. O lună mai târziu, a fost semnalată o crimă identică, Miliţia Capitalei adaugând acestor fapte alte două omoruri similare comisie în 1970, scrie descopera.ro.

Poliţiştii ajungând la concluzia că au de a face cu un psihopat sexual de mare pericol social, au declanşat o operaţiune impresionantă pentru identificarea şi priderea lui.

Ion Rîmaru a fost arestat după patru crime, şase tentative de omor, cinci violuri, o tentativă de viol şi alte câteva tâlhării, după ce în mâna încleştată de moarte a ultimei femei ucise de acesta a fost găsită o scutire medicală, plină de sânge, din care se mai putea descifra doar „Spitalul Studenţesc din Bucureşti”.

După verificarea celor 15 studenţi care nu au depus la facultate scutirile, cu ajutorul victimelor care au supravieţuit, poliţiştii l-au identificat pe Ion Rîmaru, un student la Facultatea de medicină veterinară, de 24 de ani. Acesta a fost condamnat la moarte pentru 16 infracţiuni, iar în timpul investigaţiilor poliţiştii au aflat că tatăl acestuia Florea Rîmaru ştia despre crimele fiului. De altfel, după ce Florea Rîmaru a murit, în condiţii suspecte, la un an după execuţia fiului, criminaliştii l-au identificat ca fiind autorul a patru crime comise în anul 1944, foarte asemănătoare cu cele ale fiului său.

Reacţii

"Ceea ce se întâmplă astăzi, mai exact demersul rudelor unuia dintre cei mai înfiorători criminali din cazuistica penală a României, este cea mai bună dovadă a faptului că permisivitatea legilor europene precum şi interpretarea dacă nu eronată, sigur subiectivă, a drepturilor omului, pot da naştere la aberaţii juridice”, a comentat criminologul Dan Antonescu demersul lui Telu Rîmaru.

"Nu e naiv cine cere, e naiv cine dă, spune o vorbă românească. În orice caz, dacă e vorba de o înmormântare creştinească, la vremea aceea legile nici nu prevedeau dreptul la o înmormântare religioasă”, declara şi istoricul Corneliu Riegler, arătând că pretenţiile lui Telu sunt complet nefondate.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor