INS: Populaţia stabilă a României - 19.042.936 locuitori (rezultate provizorii ale recensământului)

Populaţia stabilă a României era de 19.042.936 locuitori, arată datele statistice provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor, din octombrie 2011, publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, în România existau la data recenzării, 7.086.717 gospodării, 8,5 milioane locuinţe (din care 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit), 5.117.940 clădiri, din care 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit.

18.384.000 au fost persoane prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul(reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).

Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400.000 locuitori, însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 - 700.000 locuitori, concentrând 47,9% şi doar două judeţe au depăşit 700.000 de locuitori reprezentând 7,7%. Din totalul de 19.043.000 de persoane, 8,8% se regăsesc în Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).

Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735.900 locuitori), Iaşi (cu 723.600), Cluj (cu 659,400), Timiş (cu 649.800), Constanţa (cu 630.700), Dolj (cu 618.300), Suceava (cu 614.500). Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201.500), Covasna (206.300), Sălaj (217.900), Mehedinţi (254.600), Ialomiţa (258.700), Giurgiu (265.500), Caraş-Severin (274.300) şi Bistriţa-Năsăud (277.900).

În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa un million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari - Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%).

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, la recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870.000 persoane (88,6%) s-au declarat români.

Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 persoane (3,2%).

Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 se situează ucrainenii (51.700 persoane), germanii (36.900), turcii (28.200), ruşii - lipovenii (23.900) şi tătarii (20.500 persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59.200 persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31.200 persoane), Timiş (6.000 persoane), Suceava (5.700 persoane) şi Caraş-Severin (2.600 persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş-Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21.000 persoane) şi Tulcea (1.900 persoane) şi în Bucureşti (2.400 persoane).

O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10.900 persoane), Constanţa (3.500 persoane), Iaşi (2.800 persoane), Brăila (1.900 persoane), Suceava (1.700 persoane).

În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19.700 persoane).

Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea operativă a principalelor informaţii statistice însumate la nivel de localitate - municipiu, oraş, comună, pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105.500 sectoare de recensământ. Informaţiile completate în aceste tabele centralizatoare au fost agregate de comisiile judeţene având la bază procesele verbale de validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate şi însuşite de membrii acestora. Rezultatele obţinute şi prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu şi pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe, precizează INS.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor.