'Infantilizarea' poporului rus îi convine lui Putin

Protestele din Rusia îşi reduc în mod evident anvergura, notează mass-media din Occident preluate de site-ul Inopressa.ru, evocând ultima acţiune organizată sâmbătă, în piaţa Lubianka din Moscova, de opoziţia rusă. Noile legi represive 'încep să aibă efect', renaşte vertiginos autocenzura, iar caracterul fabricat al dosarelor penale este menit să demonstreze: 'Putin va pune mâna pe oricine'. Sistemul politic rusesc este subdezvoltat şi 'infantilizează' poporul, atrag atenţia experţi.

'Opoziţia rusă se mobilizează cu greu', titrează cotidianul francez Le Figaro. Circa o mie de persoane s-au reunit sâmbătă în piaţa Lubianka, la prima acţiune de protest neautorizată, acţiune care s-a soldat cu arestarea mai multor activişti.

În pofida numărului destul de mic de manifestanţi, opoziţia rusă nu a intrat în impas, ci doar îşi schimbă configurarea, pentru că nu se poate rezuma la infinit doar la acuzaţii privind falsificarea alegerilor de anul trecut, este de părere politologul Dmitri Oreşkin. La rândul său, deputatul rus Ilia Ponomariov consideră că acţiunea de sâmbătă poate fi considerată una de succes, dat fiind că aceasta nu a fost autorizată de autorităţi.

Cu toate acestea, mişcarea de protest îşi reduce turaţiile, iar liderii ei se ceartă pe marginea viitoarei strategii. Conştientizând că un asemenea raport de forţe este în avantajul ei, puterea rusă ar putea avea tentaţia să strângă şi mai mult şurubul, în speranţa de a-i face pe opozanţi să tacă, rezumă Le Figaro.

Încercând să stimuleze confruntarea faţă de regimul Putin, liderii opoziţiei ruse au ieşit sâmbătă la o demonstraţie neautorizată. Potrivit publicaţiei americane The New York Times (NYT), în piaţa Lubianka s-au reunit circa 2.000 de demonstranţi.

'Acţiunea de protest neautorizată a fost un evident act de nesupunere, mai ales din partea a doi lideri marcanţi ai opoziţiei: Alexei Navalnîi şi Serghei Udalţov. Trupele OMON l-au arestat pe Udalţov chiar în clipa când acesta a sosit la faţa locului. La rândul său, Navalnîi şi-a făcut apariţia înconjurat de o mulţime de fotografi şi se comporta ca un politician popular, dând mâna cu susţinătorii săi. Navalnîi radia energie şi lipsă de griji.

Alţi doi opozanţi cunoscuţi - Ksenia Sobciak şi Ilia Iaşin - au fost arestaţi imediat ce au ieşit din cafeneaua din vecinătatea pieţei, iar peste aproximativ o jumătate de oră poliţia a început să aresteze zeci de demonstranţi.

Incapacitatea liderilor opoziţiei şi a autorităţilor de a se pune de acord pe marginea condiţiilor de desfăşurare a protestelor demonstrează, în opinia NYT, că inflexibilitatea ambelor tabere se accentuează. Primele acţiuni de protest au fost marcate de un anumit 'vertij': mulţi moscoviţi din clasa de mijloc erau cuprinşi de abia redobânditul spirit al activităţii politice. Însă, odată cu revenirea lui Putin la preşedinţia Rusiei, spaţiul gândirii politice opuse celei a puterii s-a redus, constată publicaţia americană.

'Oamenii au încetat demult să vină (la proteste) datorită euforiei. Dimpotrivă, ei vin dintr-un simţ al datoriei', subliniază Jenia Deviatkina, tânără participantă a protestului de sâmbătă.

După succesul răsunător din decembrie 2011, când pe străzile Rusiei au ieşit sute de mii de oameni nemulţumiţi de modul de desfăşurare a alegerilor, este puţin probabil ca cei 3-5.000 de protestatari reuniţi pentru a marca un an de la acele evenimente să mai pară ceva semnificativ, notează publicaţia germană Tageszeitung.

Da, vechea euforie a trecut, rândurile s-au rărit, însă o analiză a evenimentelor din acest an doar prin prisma aritmeticii este un lucru cu totul greşit, pentru că ceea ce a reuşit să facă anul trecut opoziţia rusă, cufundată în dispute şi certuri, echivalează de fapt cu un veritabil 'salt civilizat'. Acum forţele de opoziţie învaţă să dialogheze. Nemulţumirea oamenilor continuă să sporească, iar autorităţile ruse nu sunt deloc atât de puternice şi stabile după cum le place să afirme, subliniază cotidianul german menţionat.

Obiceiurile inoculate prin frică pier încet, dar se restabilesc repede. Aceasta este lecţia pe care ne-o dă Putin, comentează The Washington Post. Potrivit cotidianului american, astăzi în Rusia renaşte 'frica faţă de străini'.

Putin a determinat docilul parlament rus să reformuleze noţiunea 'trădare de stat' într-un mod atât de vag, încât aproape orice persoană care intră în comunicare cu un străin sau cu organizaţii străine va resimţi frică. De asemenea, Putin a cerut ca orice organizaţie care primeşte finanţe din străinătate să fie declarată 'agent străin' şi încearcă să-i pedepsească pe cei care îi aruncă mănuşa, pentru a-i speria astfel şi pe alţii. Caracterul fabricat al dosarelor penale este menit să demonstreze: Putin va pune mâna pe oricine, nimeni nu va putea fi apărat nici de judecători, nici de lege, nici de nevinovăţie, subliniază Washington Post.

În opinia ziarului american, Putin încearcă să inducă frica pentru că el însuşi este speriat. Tatiana Lokşina, directoarea-adjunctă a filialei din Rusia a Human Rights Watch, este convinsă că Putin nu va putea întoarce ţara înapoi. Cu toate acestea, Lokşina este descurajată de renaşterea vertiginoasă a autocenzurii în Rusia. Legile represive 'încep să aibă o viaţă proprie: acest proces este uşor de demarat şi aproape imposibil de oprit', atenţionează Lokşina.

O altă apărătoare a drepturilor omului, Ludmila Alexeeva, fondatoarea şi directoarea Grupului Helsinki de la Moscova, publică un comentariu despre acest subiect în The International Herald Tribune.

Astăzi Rusia nu este deloc cum era în timpul totalitarismului deplin şi nu va mai fi niciodată astfel, însă sistemul politic rus este subdezvoltat şi infantilizează poporul, atenţionează Alexeeva. În decembrie 2011 Alexeeva spera la schimbări în mai bine. 'Nici prin cap nu-mi trecea că după un an voi sta să ghicesc cine dintre tovarăşii mei din mişcarea pentru apărarea drepturilor omului se va pomeni primul în închisoare', îşi exprimă regretul Alexeeva.

Kremlinul a început să strângă şuruburile, inclusiv prin adoptarea unei legi care obligă organizaţiile non-guvernamentale cu finanţare din străinătate, cum este şi Grupul Helsinki, să se autodeclare 'agent străin'. Alexeeva este convinsă: autorităţile ruse semnalează că toţi ruşii trebuie să-şi resusciteze instinctele sovietice de frică şi atitudine precaută faţă de străini, iar funcţionarii de stat - să aplice fără oprelişti ameninţarea cu urmărirea penală, pentru a-i struni pe critici.

În finalul comentariului, Alexeeva îi îndeamnă pe liderii UE ca în timpul întrevederii pe care o vor avea vineri, la Bruxelles, cu Vladimir Putin să adopte o poziţie foarte categorică pe marginea problemei privind drepturile omului şi să-i ceară să pună capăt persecuţiilor la adresa opoziţiei.