Indicii privind săvârşirea unor fapte de natură penală din timpul mandatelor a doi miniştrii PSD. Curtea de Conturi refuză să facă plângeri penale

Inspectorii Curţii de Conturi au identificat într-un raport din 2026 indicii privind săvârşirea unor fapte de natură penală în cadrul Ministerului Muncii. Ei au constatat patru nereguli majore şi au cerut sesizarea parchetului pentru faptele desfăşurate în mandatele miniştrilor Simona Bucura Oprescu şi Petre Florin Manole (ambii PSD), dar conducerea Curţii de Conturi au refuzat să facă plângeri penale, potrivit informaţiilor G4Media.
Cele patru seturi de nereguli la Ministerul Muncii constatate de inspectorii Curţii de Conturi sunt: închirierea ilegală şi subevaluată a unor spaţii din domeniul public prin intermediul caselor de cultură ale studenţilor, edificarea unor construcţii neautorizate şi neraportate la Complexul Cultural Sportiv Studenţesc „Tei”, finanţarea nejustificată a unor funcţii de conducere din direcţii judeţene inactive, precum şi denaturarea cheltuielilor de personal şi stabilirea eronată a salariilor în alte două direcţii teritoriale.
Pe 1 octombrie, plenul Curţii de Conturi a decis, cu majoritate de voturi, să nu depună sesizare penală, potrivit deciziei consultate de G4Media. Au votat pentru a respinge sesizarea Mirela Călugăreanu (preşedinta interimară a Curţii de Conturi, propusă de PSD), Ion Mocioalcă (PSD), Sorin Lazăr (PSD), Ion Călin (PSD), Camelia Pricopie (PSD), Aurelian Bădulescu (PSD), Csongor Dezso (UDMR), Lucian Heiuş (PNL), Claudia Boghicevici (PNL) şi Ştefania Ferencz (PNL), potrivit informaţiilor G4Media.
Spaţii publice închiriate ilegal şi venituri nevirate la bugetul de stat
În primul caz, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit un mecanism prin care imobile aparţinând domeniului public al statului au fost puse la dispoziţia unor operatori privaţi prin ocolirea legislaţiei privind proprietatea publică.
Concret, casele de cultură ale studenţilor din Bucureşti, Iaşi, Alba, Piteşti şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc (CCSS) „Tei” au încheiat contracte mascate de „prestări servicii” pentru organizarea unor evenimente repetitive (lunare sau săptămânale), evitând astfel obligativitatea organizării unor licitaţii publice şi obţinerea aprobărilor guvernamentale cerute de Codul Administrativ, arată inspectorii Curţii de Conturi.
Articolul integral poate fi accesat aici.