În Spania proliferează aşa-numitele 'bănci de timp'
În contextul în care liderii europeni se luptă cu o criză economică de cinci ani, care a împovărat Spania cu cea mai mare rată a şomajului din lumea industrializată, spaniolii tineri recurg la iniţiative de autoajutorare precum ''băncile de timp'', un barter de servicii cu ora, notează Wall Street Journal în ediţia de duminică.
Pe lângă băncile de timp, alte iniţiative includ pieţele de barter din barrios (cartiere), monedele locale destinate să stimuleze economia de retail în declin şi reţelele de caritate care reconvertesc bunurile aruncate. Un grup de mediu a lansat recent ''Huertos Compartidos'', sau ''Grădinile Împărţite'', care leagă proprietarii de terenuri virane de cei care doresc să cultive legume şi să împartă recolta.
Proliferarea băncilor de timp reînvie un concept promovat de anarhişti şi socialişti în secolul al XIX-lea în SUA şi Europa, care au dorit să testeze filosofia potrivit căreia preţurile unor mărfuri şi servicii ar trebui să reflecte mai strâns munca implicată în producerea lor.
Numărul unor astfel de bănci din Spania - unele conduse de asociaţii de cartier, altele de autorităţi - aproape s-a dublat la 291 în ultimii doi ani, potrivit unui studiu realizat de Julio Gisbert, un bancher care conduce un website numit ''Vivir Sin Empleo'', sau ''Să trăieşti fără un loc de muncă'', care urmăreşte iniţiative de ajutor reciproc.
Unii economişti se tem că ascensiunea unor astfel de sisteme informale de schimb economic împinge şi mai mult economia Spaniei în subteran - în afara controlului autorităţilor de reglementare şi colectorilor de taxe - şi face să regreseze dezvoltarea ţării.
'E un pas înapoi nu numai pentru o ţară din zona euro, ci şi pentru o ţară dezvoltată', spune José García Montalvo, profesor de economie la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona. Băncile şi monedele sociale, spune el, pot avea repercusiuni asupra economiei mai largi, deoarece veniturile obţinute din astfel de acorduri de multe ori sunt nedeclarate, privând guvernul de venituri fiscale. Monedele sociale şi băncile de timp împiedică şi luarea pe datorie, adaugă García Montalvo, care la niveluri moderate poate ajuta oamenii să demareze afaceri şi să aibă acces la bunuri şi servicii pe care nu şi le pot permite în avans.
Alţii, însă, spun că măsurile reprezintă o forţă semnificativă de stabilizare în societate. Pentru 'oamenii care nu pot găsi de lucru, aceste posibilităţi de schimburi şi de ajutor reciproc pot ajuta la a face suportabilă o situaţie care altfel ar fi nesustenabilă', spune José Luis Alvarez Arce, director al departamentului de economie la Universitatea din Navarra.
Eforturi similare sunt în curs şi în alte economii cu probleme din Europa de Sud. În Grecia, de exemplu, sute de oameni dintr-un singur oraş folosesc o monedă numită Tem, care vine de la o unitate alternativă locală. Bănci de timp din Modena, Italia şi alte zone s-au mobilizat pentru a ajuta persoanele afectate de cutremurele de la începutul acestui an.
Criza a fost o lovitură deosebit de grea pentru tinerii de 20 şi 30 de ani, care au trăit într-o perioadă de democraţie şi prosperitate după moartea dictatorului spaniol Francisco Franco, în 1975. Ei au fost primii spanioli care s-au bucurat de roadele unui stat asistenţial puternic, ce a inclus îngrijirea universală a sănătăţii, învăţământ superior accesibil şi protecţie generoasă a lucrătorilor, spune Rodolfo Gutiérrez, sociolog la Universitatea din Oviedo. Ei au fost martorii creşterii considerabile a standardelor de trai ale părinţilor lor şi au intrat în cadrul forţei de muncă la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000, când existau locuri de muncă din abundenţă şi bunuri pe credit şi de consum uşor de obţinut, spune el.
Astăzi, lucrătorii între 16-24 de ani se confruntă cu o rată a şomajului astronomică de 53,3%. Pentru cei între 25-34 de ani, rata este de 27%. Aceasta se îngustează pentru lucrătorii în vârsta, costisitor de concediat potrivit legislaţiei muncii din Spania. Jumătate din tinerii şomeri au căutat de lucru de cel puţin un an, potrivit Biroului Naţional de Statistică, iar puţinele locuri de muncă disponibile sunt adesea prost plătite, sau posturi temporare. Numărul tinerilor între 20-30 de ani, care locuiesc cu părinţii a început să crească în ultimele 12 luni după un declin de ani de zile.
Pe fondul scăderii încrederii în eforturile de consolidare a euro, Spania este martora unei creşteri a unor monede locale. Un designer de Web din regiunea Catalonia a lansat moneda eco. Disperaţi de a avea bani de orice fel, o serie de întreprinderi şi două municipalităţi din zonă au acceptat eco, cu plăţi electronice şi chiar o aplicaţie smartphone.
Spaniolii fac troc şi cu mărfuri - cărţi sau mobilier în schimbul unor produse proaspete - pe pieţe care sunt organizate în fiecare cartier. Doar în regiunea Catalonia, 60 de pieţe barter au avut loc în primele şapte luni ale acestui an, de trei ori mai multe decât în 2007, potrivit Intercanvis.net, un website de urmărire a economiei barter.
Un număr tot mai mare de tineri din Spania vizitează website-uri cum ar fi ''No lo tiro'' ''Nu-l voi arunca'', un site de trei ani similar cu ''Freecycle'', care conectează persoane ce doresc să dea un lucru cu cei care au nevoie de el. Aproximativ între 6.000-10.000 de articole pe lună, de la automobile la lapte de mamă îşi schimbă proprietarul pe site, al cărui public ţintă sunt femeile şomere de 30 de ani, spune Daniel Remeseiro, 39 de ani, fondatorul site-ului.
''Cred că modelul statului asistenţial şi-a atins limita şi fiecărui membru al societăţii îi revine să scoată castanele din foc', spune economista Laia Serrano, 38 de ani, care în luna septembrie a creat o organizaţie non-profit numită ''BarcelonActua'', care îi conectează pe cei în nevoie cu oameni care pot dona un bun sau serviciu.
Spaniolii cu bugete mici accesează resurse online cum ar ''Sindinero'' ''Fără bani'', un site al cărui număr estimat de 10.000 de cititori pe zi învaţă cum să facă o capcană de ţânţari dintr-o sticlă de băuturi răcoritoare, sau unde se află birourile publice care oferă acces gratuit la Wi-Fi şi aer condiţionat.
Chiar şi arhitecţii acestor acţiuni de autoajutorare recunosc că nu vor rezolva problemele fundamentale ale euro sau aduce stabilitatea pe termen lung a economiei spaniole. 'Suntem în interiorul unei oale sub presiune şi tot ce putem face este să lăsăm să iasă din aburi astfel încât să nu explodeze', spune Francisco Romero, şeful biroului municipal al ocupării forţei de muncă din oraşul Totana, care a lansat un proiect de grădinărit urban, o piaţă barter şi o monedă locală pentru a ajuta tinerii fără locuri de muncă.
Carlos Bravo, un tehnician de 35 de ani, care a contribuit la lansarea unei mici bănci în centrul Madridului în acest an, spune că băncile de timp au alt fel de valoare: ajută spaniolii urbani să reaprindă un sentiment de apropiere între vecini, care să faciliteze forme de asistenţă reciprocă.
''În această perioadă de criză economică, persoanele care nu dispun de resurse pentru a obţine lucrurile pe cont propriu ştiu că există oameni care le dau o mână de ajutor'
''Valladolid Time Bank'', demarată de municipalitate chiar înainte de declanşarea crizei, a atras mai mulţi membri tineri odată cu prăbuşirea economiei Spaniei. Noii şomeri apreciază etosul egalitarist al băncii, spune administratorul de 32 de ani, Juan Manuel Primo. 'Ora fiecăruia are aceeaşi valoare aici', spune el: o oră de muncă a unei croitorese are aceeaşi valoare cu cea a unui avocat. Membrii îşi scriu unul altuia facturi pentru serviciile prestate. În fiecare lună, Primo introduce datele de facturare în calculatorul lui pentru a urmări câte ore a prestat şi a primit fiecare membru. El nu permite dezechilibre mai mari de 20 de ore în nicio direcţie.
