În Rusia, deportările în masă din rândul migranţilor musulmani au crescut după atacul terorist de la Moscova

Mai multe incidente aparent xenofobe vizând migranţi din Asia Centrală au fost raportate în Rusia, după atacul terorist din 22 martie de la Crocus Mall. (Captură ecran)
D.B.
03.04.2024

În urma atacului terorist din 22 martie de la Crocus City Hall dintr-o suburbie a Moscovei, care a ucis cel puţin 140 de persoane şi a lăsat alte sute de răniţi şi răniţi, au apărut numeroase rapoarte privind deportările în masă ale migranţilor musulmani din Rusia, potrivit Zero Hedge.

Această tendinţă ar fi rezultatul unei creşteri semnificative a raidurilor efectuate de autorităţi în apartamentele şi complexele de cămine cunoscute ca adăpostind migranţi din Asia Centrală, pe fondul temerilor că radicalii islamişti ar putea comite mai multe atacuri.

Cu toate că extremiştii islamici şi-au asumat responsabilitatea pentru atacul major care a implicat patru bărbaţi înarmaţi ce au plasat explozibili şi au tras la întâmplare în mulţime, Vladimir Putin continuă să susţină că bărbaţii ar fi avut asistenţă din partea Ucrainei sau, posibil, din partea SUA sau a altor servicii secrete străine.

Presupuşii bărbaţi înarmaţi, care ar fi încercat să fugă peste graniţa ucraineană, sunt toţi cetăţeni tadjici. O serie de alţi străini au fost, de asemenea, arestaţi în zilele de după atac. Washingtonul a declarat că ISIS-K a fost în spatele acestuia, condamnând în acelaşi timp acuzaţiile Moscovei potrivit cărora SUA sau Ucraina ar fi putut avea ceva de-a face cu acest lucru.

Publicaţia regională pro-opoziţie Meduza a declarat că, în ultima săptămână din martie, tribunalele din Sankt Petersburg "au primit 584 de cazuri de infracţiuni administrative în legătură cu nerespectarea legislaţiei privind migraţia".

Raportul a indicat că cel puţin 418 străini au primit apoi ordin să meargă în centre de detenţie speciale pentru a aştepta expulzarea din ţară.

"Alte 48 de persoane trebuie să plătească o amendă şi să părăsească Federaţia Rusă pe cont propriu", a scris Meduza.

O organizaţie de avocaţi pentru drepturile omului care lucrează în Rusia, Perviy Otdel, a observat vineri, într-o declaraţie, că în regiunea Sankt Petersburg, "centrele de detenţie temporară pentru cetăţenii străini sunt pline, înconjurate de vehicule speciale şi autobuze care se îndreaptă spre aeroport".

Moscow Times, cu sediul la Amsterdam, a făcut legătura între valul de deportări şi atacul terorist de la Crocus City Hall. Potrivit publicaţiei amintite, nu au fost precizate ţările în care erau trimişi migranţii, deşi se ştie că migranţii de muncă din Rusia provin în cea mai mare parte din ţările sărace din Asia Centrală.

Se pare că executorii judecătoreşti se referă la deportările în masă din Sankt Petersburg ca la "Operaţiunea anti-migranţi", raidurile vizând căminele şi apartamentele locale. Raiduri similare au fost raportate la Moscova şi în alte oraşe din Rusia.

Sentimentul antiimigranţi a crescut după ce patru bărbaţi înarmaţi - identificaţi ulterior ca fiind cetăţeni tadjici - au luat cu asalt vinerea trecută sala de concerte din Crocus City Hall, ucigând 144 de persoane şi rănind 382 în împuşcăturile şi în incendiul masiv de la popularul loc de concerte.

Se aşteaptă ca reacţia împotriva importantei comunităţi de imigranţi tadjici din Rusia să crească. În ultimii ani, peste un milion de tadjici şomeri au intrat în Rusia în căutara unui loc de muncă.

Un raport separat al Moscow Times a constatat că "între 2012 şi 2018, peste 2.000 de cetăţeni tadjici s-au alăturat grupărilor teroriste din Siria şi Irak, ceea ce face ca Tadjikistanul să fie al treilea cel mai mare furnizor de luptători străini în război pe cap de locuitor".

"Cei mai mulţi s-au alăturat Statului Islamic, unii dintre ei ocupând poziţii cheie, inclusiv ministrul de război al grupului, Gulmurod Halimov, care a fost şeful forţelor de poliţie paramilitară OMON din Tadjikistan", a continuat raportul.

Acest lucru înseamnă că monitorizarea şi reprimarea de către Rusia a acestei comunităţi de migranţi nu va face decât să crească de aici încolo.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor