În criza ucraineană, Europa se aliniază în spatele Germaniei (Le Monde)

Sefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi organismul pe care-l conduce, Serviciul European pentru Acţiune Externă (SEAE), pierd mult timp cu încercările de a coordona poziţiile divergente ale ţărilor europene cu privire la strategia de urmat în cazul crizei din Ucraina, situaţie întâlnită şi în alte dosare, statele UE nereuşind în prezent să convină asupra unei abordări unitare, se remarcă într-un articol publicat luni de cotidianul Le Monde, ce evocă apariţia unui posibil leadership german în contactele cu Ucraina.

Statele comunitare sunt în dezacord atât în chestiunea unor eventuale sancţiuni împotriva guvernului ucrainean, cât şi faţă de 'perspectiva europeană' a Ucrainei, adică ipoteza unei includeri a acestei ţări în UE într-un orizont de timp, perspectivă ce ar veni în sprijinul opoziţiei de la Kiev.

La ultima lor reuniune, miniştrii europeni de externe au încercat să mascheze divergenţele dintre ei cu ajutorul unor formule subtile. Astfel, în timp ce Polonia a evocat necesitatea unor 'relaţii strânse' cu Kievul, Germania şi Franţa au modificat textul final, reuşind să impună ideea mult mai ambiguă a 'cooperării'. Iar dacă unele guverne europene preferă să adopte un discurs mai precaut, altele subliniază necesitatea pregătirii unui plan financiar ce ar putea să contracareze oferta Moscovei, care a vărsat deja Kievului 3 miliarde de dolari din împrumutul promis, de 15 miliarde, celelalte tranşe fiind suspendate de Rusia, care vrea mai întâi să vadă cum va evolua Ucraina.

'Trebuie să-i facem pe ucraineni să înţeleagă faptul că abordarea noastră este una pe termen lung şi se bazează pe caracterul indispensabil al reformelor, iar comportamentul nostru este fundamental diferit de cel al ruşilor', explică o sursă diplomatică de la Bruxelles.

Ajutorul financiar este supus unor condiţii şi acestea sunt transparente. 'Reforme, reforme, reforme', a insistat săptămâna trecută comisarul european pentru politica de vecinătate, Stefan Fule, după o nouă discuţie cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici. Cât despre valoarea unui eventual ajutor financiar european, nimeni nu poate avansa o cifră, mai ales că instituţiile europene sunt convinse că regimul corupt de la Kiev nu are de gând să iniţieze reforme şi ar putea în plus să deturneze fondurile.

În consecinţă, încercarea de mediere a doamnei Ashton şi a comisarului Fule se loveşte de unele limite, iar unii se întreabă dacă ea nu complică şi mai mult dezbaterea în loc să o clarifice. 'Există pericolul suprapunerii medierilor şi regimului i se oferă posibilitatea să o aleagă pe aceea care i se pare cea mai favorabilă', avertizează Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei.

Dar întâlnirea pe care a avut-o luni cancelarul german Angela Merkel cu doi lideri ai opoziţiei ucrainene, Arseni Iaţeniuk şi Vitali Kliciko, poate fi momentul din care Berlinul va prelua conducerea negocierilor cu Kievul, existând posibilitatea ca, pofitând de poziţia de lider economic al UE, Germania să devină pilotul diplomaţiei europene.

În opinia unui ministru european de externe, pe care Le Monde nu-l precizează, un leadership german în negocierile cu Kievul prezintă două avantaje evidente. Primul este că Rusia va renunţa, cel puţin pentru o vreme, la discursul prin care acuză UE că încearcă să destabilizeze Ucraina pentru a o atrage pe orbita ei, iar cel de-al doilea ar putea fi mascarea divergenţelor dintre europeni. Poziţia exprimată de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, în timpul vizitei efectuate săptămâna trecută la Moscova, unde a spus că 'nimeni nu este interesat de o escaladare' a tensiunilor din Ucraina, este, în opinia ministrului citat mai sus, lipsită de ambiguitate.

Dar chiar va fi implicarea Germaniei suficientă pentru a exclude cea mai rea ipoteză posibilă, şi anume o intervenţie directă a Rusiei? - se întreabă Le Monde. 'Sentimentul general este că nu vom asista la o nouă 'Primăvară de la Praga'. Moscova are modalităţi mai subtile pentru a-şi atinge obiectivele', răspunde un diplomat european a cărui identitate nu a fost dezvăluită.

În opinia acestuia din urmă, pentru a contracara veleităţile preşedintelui rus, Vladimir Putin, trebuie securizate urgent acordurile de asociere ale Uniunii Europene cu cele două ţări care le-au acceptat, Republica Moldova şi Georgia, şi pe care UE speră să le semneze până în vară.

Având în vedere alegerile prezidenţiale de anul viitor şi prespectiva pe termen scurt ca opoziţia ucraineană să fie cooptată la guvernare, UE trebuie să fie acum atentă să nu rupă legăturile cu regimul de la Kiev, dar să nu dezamăgească nici opoziţia. Demersul nu este unul simplu pentru o diplomaţie europeană confruntată atât cu răzbunarea Moscovei, cât şi cu criticile Washingtonului. Recenta înjurătură la adresa UE, scăpată de adjunctul secretarului de stat american, Victoria Nuland, în timpul unei discuţii telefonice cu ambasadorul SUA la Kiev, ilustrează foarte bine gândirea profundă faţă de această Uniunea Europeană lentă şi complexă, conchide Le Monde.