Imigraţia complică imaginea separatistă a Cataloniei

Influxul a milioane de imigranţi în Spania ultimilor zece ani a transformat şi părţi ale Cataloniei, complicând imaginea separatistă a provinciei şi agitând partea urâtă a retoricii naţionaliste, comentează cotidianul britanic The Guardian.

Dacă în anul 2000 existau doar 900.000 de rezidenţi străini în Spania, până în 2011 cifra acestora a crescut la aproape 6 milioane, sau 12% din populaţie. Cel mai important grup ca naţionalitate îl constituie românii, urmaţi de marocani, ecuadorieni şi britanici.

Imigranţii din Catalonia se confruntă cu problema imediată a limbii - aspect ce a pus presiune asupra sistemului de învăţământ, în condiţiile în care copiii imigranţilor trebuie să înveţe catalana înainte de orice altceva.

Deşi, în mod inevitabil, cea mai mare parte a imigranţilor s-a îndreptat spre Barcelona, în oraşele mai mici, cum ar fi Vic, Badalona, Salt, El Vendrell şi Tortosa, impactul imigranţilor a fost resimţit cel mai puternic şi tot în aceste oraşe au avut loc majoritatea conflictelor.

În Vic, unde 24% din populaţie este imigrantă, consiliul local a votat pentru împiedicarea imigranţilor ilegali de a se înregistra ca rezidenţi, în scopul de a le refuza accesul la serviciile de sănătate şi la alte servicii publice. Decizia a fost însă anulată de guvernul catalan.

La sud-vest de Barcelona, oraşul El Vendrell găzduieşte o populaţie de 36.000 de locuitori, dintre care 17% sunt imigranţi.

Gabriela este din România şi trăieşte într-un sat de lângă El Vendrell. 'Catalanii m-au făcut să mă simt mai binevenită, decât, spre exemplu, andaluzii', povesteşte ea. 'Nu m-am simţit niciodată respinsă. Locuiesc aici de 13 ani şi mă simt ca acasă', explică femeia.

Dintre cei 220.000 de locuitori ai Badalonei - al treilea oraş ca mărime din Catalonia - aproximativ 15% sunt imigranţi. Primarul în exerciţiu, Xavier García Albiol, candidează pentru re-alegere cu o platformă care include expulzarea imigranţilor care comit infracţiuni, interzicerea purtării de burqa şi niqab şi lipsa accesului la serviciile sociale pentru cei care stau în oraş mai puţin de 18 luni.

'Majoritatea imigranţilor care vin aici doresc să lucreze şi să integreze', explică Garcia Albiol. 'Există însă o minoritate care crează probleme. Sunt anumite străzi unde avem o problemă cu ţiganii români, cu comportamentul lor antisocial şi penal, dar şi cu supraaglomerarea apartamentelor', precizează primarul.

Într-o vizită de campanie făcută în cartierul La Salut săptămâna trecută, primarul s-a adresat rezidenţilor cu întrebarea: 'Nu-i aşa că am făcut o treabă bună cu curăţarea?', referindu-se la apartamente ocupate anterior de ţigani, pe care consiliul le-a sigilat.

Primarul respinge însă că aceste referiri ar avea accente rasiste. 'Atunci când vorbim despre 'curăţarea' unei zone vorbim de debarasarea de nişte oameni care creează conflicte prin comportamentul lor antisocial', susţine el.

'Nu cred că (acest fapt) are conotaţii negative. Când vorbesc despre curăţare vorbesc despre faptul că avem o politică de curăţare a Badalonei de infracţionalitate şi de persoanele care comit infracţiuni. Nu e (nimic) rasist', încearcă să se justifice Garcia Albiol.

Cu toate acestea, primarul va apărea curând în faţa unui judecător pentru folosirea unui limbaj instigator, după ce a distribuit un pamflet pe care scria 'Nu vrem români'.