Human Rights Watch organizează campanii împotriva “roboţilor ucigaşi”

LONDRA – Tehnologia avansează rapid când vine vorba de “sistemele autonome”: maşini inteligente care execută sarcinile cu puţină ghidare umană sau chiar în lipsa acesteia. În războiul modern, dronele şi alte maşini teleghidate joacă un rol tot mai mare, armatele acceptând această tehnologie despre spun că fac războaiele să fie mai “sigure” şi mai eficiente. Dar apărătorii drepturilor omului se tem de ceea ce se va întâmpla – arme complet autonome care ar putea selecta şi ataca ţinte fără intervenţia omului – şi doresc un nou acord global care să oprească aceste maşini.

Sistemele militare care pot fi operate de la distanţă sunt o componentă tot mai mare a războiului modern.

În Israel, sistemul de apărare împotriva rachetelor, Bolta de Fier, simte autonom ameninţarea unei rachete lansate împotriva ţării şi trimite un avertisment unui operator, care apoi dă comanda pentru lansarea unei rachete.

În timpul violenţelor recente între Israel şi Gaza, oficialii israelieni au declarat că sistemul de apărare a avut o rată de succes de 80 până la 90%.

Vehiculele Aeriene Teleghidate, sau drone, au de asemenea un rol militar tot mai mare, în special în campaniile militare americane.

Ele oferă supraveghere, identifică ţinte şi pot aplica forţă letală – dar doar dacă un operator dă această comandă.

Dar David Mepham, directorul pe Anglia al Human Rights Watch, spune că în anii următori progresele tehnologice ar putea elimina operatorul uman din ecuaţie.

“Dronele nu sunt arme complet autonome. Ele implică intervenţie umană în ceea ce priveşte alegerea ţintelor şi luarea deciziei de a ataca, dar există o tendinţă crescândă în ceea ce priveşte modul în care acţionează armatele vestice. Dronele se află la câţiva paşi tehnologici în urmă şi apoi va exista un sistem de arme care va elimina prezenţa umană din ecuaţie”, a declarat Mepham.

Human Rights Watch a publicat în comun cu Centrul pentru Drepturi Internaţionale din cadrul Facultăţii de Drept de la Harvard, susţinând că în 30 de ani armatele ar putea fi dotate cu “roboţi ucigaşi” autonomi.

Raportul susţine că astfel de arme vor fi inconsistente cu legea umanitară internaţională şi vor creşte riscul pentru civili în timpul conflicte armate.

Pentru a împiedica o deplasare în acea direcţie, opozanţii fac presiuni pentru încheierea unui acord global care va împiedica folosirea unor astfel de arme – un acord similar cu cele pentru interzicerea utilizării de mine de teren şi a bombelor de tip “ciorchine”.

“Unul dintre lucrurile care ne împiedică să nu devenim barbari în contextul războiului este această diferenţiere între luptători şi civili. Şi noi suntem îngrijoraţi că o armă robotizată a viitorului nu va fi capabilă să facă diferenţa între un copil care ţine în mână o îngheţată şi o persoană înarmată”, a declarat Mepham.

Armatele SUA şi din alte ţări au declarat că nu au planuri să înlăture factorul uman din procesul de aprobare sau refuzare a folosirii forţei letale, în ciuda progresului tehnologic.

Dar analistul britanic independent de securitate Hugo Rosemont spune că ar trebui să existe o discuţie publică cu privire la utilizarea viitoare a unei astfel de tehnologii şi nu doar cu privire la potenţialul său militar.

“Există de asemenea nevoia unei discuţii publice asupra unor aplicaţii mai extinse, precum utilizarea acestor tehnologii în abordarea şi rezolvarea dezastrelor şi acordarea de ajutor umanitar. Aceste tehnologii pot fi utilizate şi au fost utilizate în anumite circumstanţe, şi acest lucru ar trebuie să facă parte dintr-o discuţie mai amplă asupra a ceea ce noi credem că este [vehicul] autonom”, a declarat Rosemont.

El spune că roboţii ar putea de asemenea să facă mult bine lumii în anii ce vor veni. Franţa a trimis anul trecut roboţi controlaţi de la distanţă în Japonia pentru a ajuta la controlarea dezastrului nuclear de la Fukushima – o treabă care este mai bine lăsată pe seama maşinăriilor.