Huffington Post: FMI prins în vârtejul corupţiei din Moldova. Vestul trebuie să se trezească

Într-un articol semnat de Huffington Post, Moldova este caracterizată drept o ţară mică situată în inima Europei de Est cu o lungă istorie de interferenţe străine. În pofida acestui fapt, politicienii din vest ar face bine să acorde mai multă atenţie acestui teritoriu din moment ce Rusia face tot posibilul să împiedice ţări ca Moldova de la integrarea în organizaţiile Euro Atlantice precum NATO sau Uniunea Europeană.

Şi dacă influenţa Rusiei nu era suficientă, Moldova are de îndurat o economie slabă şi o corupţie violentă, un mix toxic care a dus la creşterea unui puternic şi influent sistem de oligarhi, opinează autorul articolului, Luke Coffey, director al Centrului de Politică Externă în cadrul Fundaţiei Heritage.

În inima acestui ansamblu de oligarhi se află cel mai bogat om din Moldova – Vladimir Plahotniuc. Chiar dacă titlul său oficial este de vicepreşedinte al Partidului Democrat, relaţia lui strânsă cu actualul premier moldovean, Pavel Filip, ridică mai multe semne de întrebare.

Autorul articolului îl citează pe Renato Usatîi, un lider politic pro-Moscova pentru a caracteriza sistemul elaborat de către Plahotniuc: „El nu doar controlează ţara, ci o deţine.”

Articolul publicat de Huffington Post vine şi cu o analiză a fraudei bancare din Moldova din anul 2014. Schema prin care furtul miliardului a fost posibilă este una simplă, notează autorul. În timp ce oligarhii aranjau credite pentru unele companii false aflate în zone offshore, guvernul, în special Banca Naţională continuau să injecteze fonduri în aceste bănci pentru a le ţine la suprafaţă. Acest proces s-a repetat de câteva ori.

"O parte considerabilă din rezervele Băncii Naţionale au constituit fondurile oferite de către FMI Moldovei. Cu alte cuvinte, banii cetăţenilor din SUA şi Uniunea Europeană, cu ajutorul moldovenilor şi aşa sărăciţi, au fost folosiţi pentru a umple buzunarele celor mai bogaţi oligarhi din Moldova."

Pentru a face posibilă returnarea banilor şi stoparea procesului sistematic de spălare a banilor, sancţiuni personale împotriva lui Plahotniuc şi aliaţii lui, ar fi un început bun, comentează autorul.

În perspectivă, acel miliard de dolari dispărut în 2014 este echivalentul a 12% din PIB-ul ţării. Dacă un incident similar s-ar întâmpla în Statele Unite, acest procent ar fi echivalentul a 2,3 trilioane de dolari „dispăruţi” din băncile americane.

Premierul de atunci, Vlad Filat şi aliatul lui, Ilan Sor au ajuns în închisoare din cauza conexiunilor cu această schemă de delapidare a banilor. Totuşi, mulţi îl suspectează şi pe Vladimir Plahotniuc ca fiind parte din acest grup. În prezent, autorităţile din America, dar şi Parlamentul Britanic şi-au arătat interesul de a lua parte la investigaţii.

Cazul din 2014 însă nu este unul singular, mai subliniază autorul articolului. „Pe parcursul anilor, oligarhii corupţi au furat ţara şi au adus acest proces de spălare a banilor la formă de artă. Mulţi politicieni de rang înalt sunt implicaţi în aceste scheme condamnabile, alţii rămân doar beneficiari.”

Totodată, autorul articolului consideră că alegerile prezidenţiale preconizate pentru luna octombrie ar putea ameliora cumva situaţia în cazul în care ţara va vota pentru un candidat integru. „De ce are nevoie Moldova la moment nu este un alt oligarh ahtiat după putere cu influenţă netransparentă în toate sectoarele de guvernare. Mai degrabă, Moldova are nevoie de un politician curat, cu integritate şi cu relaţii strânse cu vestul.”

În momentul de faţă, cel mai popular candidat prezidenţial este fosta ministră a educaţiei, şcolită la Harvard Kennedy School, Maia Sandu. Chiar la începutul lunii iulie aceasta şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din această toamnă. Tot ea, în ajunul vizitei delegaţiei FMI la Chişinău, pe 4 iulie, a cerut delegaţiei să observe transparenţa sistemului bancar din Moldova înainte de a lua o decizie dacă organizaţia reiniţiază negocierile cu Moldova.

În timp ce vestul îşi dezvoltă strategiile faţă de Rusia, acesta trebuie să recunoască că Europa de Est rămâne o regiune crucială. Mai mult, dacă puterea din vest vrea să menţină influenţa Rusiei la distanţă, aceasta trebuie să dezvolte o comunicare eficientă cu Chişinău şi să dezvolte o strategie de lungă durată care va ajuta ţara să se reformeze, să lupte cu corupţia şi să se democratizeze, conchide autorul.