Hollande-Obama, tandemul transatlantic

Vizita de stat pe care Francois Hollande a întreprins-o în SUA a permis sudarea relaţiilor dintre cei doi preşedinţi, care au nevoie unul de celălalt pe plan diplomatic, comentează joi cotidianul francez Le Figaro.

Între căldura primirii, fastul dineurilor oficiale şi elogiile apăsate ale lui Barack Obama la adresa caracterului exemplar al cuplului franco-american în materie de cooperare diplomatică şi militară, vizita la Washington a fost o gură de oxigen pentru Hollande, departe de tracasările din politica franceză şi de recordurile sale de impopularitate, subliniază publicaţia menţionată.

Uluite de covorul roşu desfăşurat de liderul american în faţa oaspetelui francez, mass-media din SUA au notat, oarecum amuzate, că în timpul conferinţei de presă preşedintele Obama a pus de fapt Franţa şi Marea Britanie pe acelaşi plan, refuzând, la o întrebare pusă în acest sens de Le Figaro, să aleagă între cele două, cum nu ar fi putut alege nici între 'cele două fiice ale sale', la fel de 'splendide şi de minunate'.

'Obama are o poveste de dragoste cu Franţa', nota miercuri editorialistul Dana Milbank de la The Washington Post. Jurnalistul american a remarcat pe bună dreptate că cei doi bărbaţi, confruntaţi cu dificultăţi politice pe plan intern, aveau nevoie unul de celălalt. Milbank a subliniat că problemele pe care Obama le are pe numeroase fronturi în străinătate - tensiunile cu Rusia şi China, dezastrul din Irak şi Siria, răcirea relaţiilor cu Germania după scandalul interceptărilor telefonice operate de NSA - fac ca relaţia cu Parisul să fie una vitală.

'Vive la France!', scrie editorialistul, cu o anumită doză de ironie, precizând că 83% dintre francezi îl sprijină pe Obama, a cărui popularitate oscilează în SUA în jurul a 43%. Barack Obama a acceptat marţi invitaţia lui Francois Hollande de a participa la cea de-a 70-a aniversare a Debarcării în Normandia, la 6 iunie, călătorie care ar urma să celebreze din nou relaţiile franco-americane.

Publicaţiile The Hill şi The Washington Post mai notează că cele două ţări par 'să-şi fi rezolvat' parţial disputele pe marginea dosarului delicat al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA). Atitudinea lui Francois Hollande sugerează că Franţa a plasat în mod deliberat în surdină indignările publice iniţiale, pentru a proteja cooperarea intensă pe marginea strângerii de informaţii pe care o are cu America.

Franţa practică programe de supraveghere la fel ca NSA, chiar dacă mijloacele sale tehnologice sunt mai modeste. Ea a fost însă mai discretă decât Germania în cererile sale privind extinderea privilegiilor de care beneficiază cei patru aliaţi anglo-saxoni ai SUA (Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă) în materie de interceptări şi de non-spionaj. Cu toate acestea, Obama a asigurat în timpul conferinţei de presă că nu există 'acord de non-spionaj' cu nicio ţară, ci doar grade de cooperare diferite. Cel cu Franţa este unul întărit, a asigurat el.

Cei doi preşedinţi şi-au recunoscut 'frustrările' şi neputinţa lor în ceea ce priveşte problema siriană, Barack Obama admiţând că situaţia din teren 'rămâne una dezolantă'. Liderul american a adăugat că, pentru moment, 'nu vede o soluţie militară' la această problemă.

'Nota discordantă' a conferinţei de presă comune a vizat recenta vizită pe care o delegaţie formată din 116 directori de întreprinderi din Franţa au desfăşurat-o la Teheran. Barack Obama a subliniat că aceştia s-au dus acolo 'pe propriile riscuri şi pericole', 'pentru că, în situaţia în care oamenii de afaceri francezi încalcă sancţiunile impuse Iranului, noi îi vom combate în mod hotărât'.

Pentru Francois Hollande, provocarea de la sfârşitul vizitei era cea de a angaja succese la fel de clare ca şi cele ale Washingtonului, în timpul ofensivei sale de miercuri de la Silicon Valley. În acest sens, Obama i-a oferit lui Hollande o bună pistă, declarând că Franţa a întreprins 'reforme structurale dificile, care o vor ajuta să fie mai competitivă'.

Virajul lui Hollande 'spre o economie a ofertei' a fost salutat şi de Wall Street Journal. Cu toate acestea, în California scepticismul a părut mai palpabil decât în capitala politică, dată fiind reputaţia 'socialistă' a politicilor confiscatorii ale preşedintelui francez, conchide Le Figaro.