Guvernul de la Pristina susţine că are o politică progresistă la adresa minorităţilor

Expulzarea elevei de etnie romă Leonarda Dibrani spre regiunea sa natală, Kosovo, a provocat un amplu scandal şi o criză politică în Franţa, însă, în Kosovo, problema migraţiei este abordată în mod total diferit. Unul dintre cele mai sărace teritorii ale Europei, aflat sub o largă asistenţă din partea Uniunii Europene (UE), Kosovo are o lungă tradiţie de emigrare, politică sau economică. Adjunct al ministrului de externe al Kosovo din 2011, Petrit Selimi explică, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Monde, de ce Kosovo ar trebui să adere la Spaţiul Schengen.

Întrebat dacă este de acord cu modul în care tânăra de etnie romă a fost tratată de poliţia franceză, Selimi afirmă că nu este în măsură să comenteze pe marginea situaţiei interne din Franţa şi subliniază că autorităţile kosovare au relaţii excelente cu guvernul francez.

Totodată, după cum atenţionează interlocutorul Le Monde, Pristina a emis un comunicat intern foarte clar în care se spune că locuitorii Kosovo nu sunt autorizaţi - şi nu ar trebui să fie - să ceară azil politic în ţări ale UE, deoarece astăzi nu există represalii politice în Kosovo. 'Chiar dacă ţara noastră nu este deloc una bogată, ea asigură o protecţie completă pentru cetăţenii săi', a declarat Petrit Selimi.

Potrivit recensământului din 2011, în Kosovo locuiesc circa 9.000 de romi, însă există mai multe grupuri etnice care ar putea fi asimilate acestora, cum sunt, de exemplu 'ashkali' sau 'egiptenii din Balcani'. În total, aceste grupuri se cifrează la 50.000 de persoane, a precizat adjunctul ministrului de externe al Kosovo.

Potrivit lui Petrit Selimi, guvernul kosovar are o politică progresistă la adresa minorităţilor. 'Suntem singura ţară din Europa care garantează, prin Constituţie, locuri de parlamentari pentru minoritatea romă. De asemenea, politicieni romi fac parte din guvern. La fel ca mulţi alţi kosovari, romii se confruntă cu dificultăţi economice, cauzate de tranziţie şi de vechi prejudicii. Astfel, din punct de vedere al drepturilor lor politice, romii beneficiază de o largă protecţie constituţională împotriva discriminărilor', dă asigurări Selimi.

Potrivit aceluiaşi recensământ, pe care îl invocă interlocutorul Le Monde, kosovarii şi albanezii din fosta Iugoslavie deja locuiesc în număr mare în Europa. Aceştia au imigrat în mai multe valuri, în timpul ultimelor decenii, astfel că, în prezent, circa 25% dintre kosovari sunt membri ai diasporei, la a doua sau a treia generaţie. Ei locuiesc în special în Elveţia şi Germania.

De exemplu, cinci din cei unsprezece jucători ai echipei naţionale de fotbal a Elveţiei sunt originari din Kosovo, iar unul dintre cei mai buni bucătari din lume, René Redzepi, care locuieşte în Danemarca, are de asemenea origini etnice albaneze, şi-a exprimat satisfacţia oficialul kosovar.

'Suntem mândri de diaspora noastră şi avem bune relaţii cu ea. Acesta este încă un motiv pentru care kosovarii doresc să călătorească în străinătate. Aeroportul din Pristina, capitala noastră, este cel mai circulat din Balcani. În fiecare an, pe aici trec 1,5 milioane de pasageri, cifră în creştere constantă, în timp ce liberalizarea vizelor nu a avut încă loc în UE', a declarat Selimi.

Populaţia kosovară este una dintre cele mai tinere din Europa, însă rata şomajului atinge 31%, afectând în special tinerii şi femeile. Cu toate acestea, oficialul kosovar se declară optimist, amintind că, în ultimii cinci ani, Kosovo a înregistrat cea mai mare creştere în Balcani. Se conturează noi oportunităţi, chiar dacă ritmul acestora nu corespunde nivelului de aşteptări al oamenilor.

Petrit Selimi îşi exprimă de asemenea regretul că cetăţenii din Kosovo nu sunt autorizaţi să circule liber decât în trei sau patru ţări vecine. 'O asemenea izolare totală creează o presiune suplimentară asupra tinerilor. De asemenea, ea poate constitui o sursă suplimentară de imigranţi ilegali. Absenţa de mijloacele legale pentru a vizita Europa, în condiţiile în care kosovarii se află chiar în mijlocul ei, creează un spaţiu pentru criminalitatea organizată, care profită de dorinţa oamenilor de a călători', atenţionează oficialul kosovar.