Gripa aviară H7N9 este extrem de virulentă şi se modifică rapid, sugerează un studiu

Două cazuri noi de gripă aviară au fost raportate duminică în provincia Henan, numărul persoanelor infectate ajungând la peste 50 - dintre care 13 au murit, în conformitate cu agenţia de stat Xinhua. Aceasta este prima relatare despre faptul că virusul extrem de versatil s-a răspândit în centrul Chinei.

Oameni de ştiinţă chinezi şi internaţionali au studiat intens virusul, odată ce întregul genom a fost descifrat. Noile cercetări arată că H7N9 se poate schimba rapid, producând potenţiale mutaţii care îl fac şi mai infecţios.

Oamenii de ştiinţă din Shenzhen au descoperit că o proteină care leagă celulele gazdă de H7N9 ar putea suferi mutaţii de opt ori mai rapide decât un virus gripal tipic.

Dr. He Jiankui de la Universitatea de Sud pentru Ştiinţă şi Tehnologie din China şi colegii săi au descoperit o mutaţie rapidă a hemaglutininei într-una din probe, nouă din cei 560 de aminoacizi schimbându-se într-o perioadă de timp foarte scurtă, în comparaţie cu doar unul sau doi într-un virus gripal standard.

"Acest lucru s-a întâmplat în doar una - două săptămâni", a relatat dr. He pentru South China Morning Post. "Viteza nu o ajunge pe cea a HIV-ului, dar e destul de neobişnuită pentru o gripă."

"Noi nu ştim dacă va evolua în ceva inofensiv sau periculos", a adăugat dr. He. "Probele noastre sunt prea limitate. Dar autorităţile ar trebui să fie cu siguranţă alarmate şi să se pregătească pentru cel mai rău caz."

Într-o altă lucrare, publicată în New England Journal of Medicine, cercetătorii chinezi au descris H7N9 ca "un nou [virus] gripal A rearanjat" cu asemănări genetice în tulpini găsite în trei păsări - o cinteză din Beijing şi raţe din provincia Zhejiang şi Coreea.

Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri cum s-a dezvoltat noua tulpină, aşa cum nu există nicio dovadă că rearanjarea a avut loc în mamiferul gazdă. Având în vedere similitudinea virusului uman cu cel al celor trei tulpini aviare, este mult mai probabil să se fi transmis în mod direct de la păsări.

Se ştie că două din cele trei victime incluse în eşantion au avut contact cu pasări vii înainte să fi apărut boala. Deşi cauzează puţine prejudicii păsărilor de curte, echipa a observat că H7N9 poate duce la o "infecţie umană severă" - febra şi tusea fiind cele mai frecvente simptome timpurii. Cei trei chinezi au suferit ulterior sindrom de disconfort respiratoriu acut, şoc septic şi insuficienţe multiple ale organelor.

Din moment ce virusul prezintă la păsări simptome uşoare sau chiar niciun simptom, există posibilitatea unei "răspândiri epizootice [o epidemie la animale] "tăcute" pe scară largă în China şi în ţările vecine", au scris doi oameni de ştiinţă care studiază virusurile gripale la Centrele Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, într-un editorial care însoţeşte studiul.

Ei cred că H7N9 s-ar putea să fie mai bine adaptat la contaminarea mamiferelor comparativ cu alte gripe aviare şi susţin că mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că porcii ar putea fi, de asemenea, sensibili, putând fi o altă sursă de H7N9.

"Pentru că acest virus H7N9 nu a mai fost detectat până acum la oameni sau animale, situaţia ridică multe întrebări urgente şi probleme de sănătate publică la nivel mondial", au scris aceştia.

O mutaţie numită "substituţie Q226L", găsită la două persoane dintre cele decedate, creşte şansa de infectare cu acest virus a dihorilor - de multe ori folosiţi în cercetarea gripală. Această mutaţie a avut loc şi în virusurile care au provocat pandemiile de gripă din 1957 şi 1968.

Toate cele trei probe conţineau o altă mutaţie numită "PB2 E627K", care permite H7N9 să se reproducă în condiţii mult mai reci decât o gripă aviară standard, de exemplu în tractul respirator uman, care este mai rece decât stomacul păsărilor, unde se găseşte virusul în mod normal.

Virologul olandez Ron Fouchier a declarat pentru CNN că această mutaţie la şoareci face boala de până la 1.000 de ori mai virulentă. El crede că datorită multelor mutaţii prezente virusul nu este de fapt o gripă aviară. "Virusurile aviare normale cunoscute trebuie să se adapteze în mod substanţial pentru a infecta oamenii, dar lucrurile nu stau aşa în cazul de faţă", a susţinut el.

Cercetătorii americani au remarcat faptul că victimele nu au primit medicamente antivirale până când boala nu s-a dezvoltat complet, iar un tratament timpuriu ar putea ajuta la prevenirea infecţiilor bacteriene secundare fatale, cum ar fi pneumonia.

"Următoarele săptămâni vor dezvălui dacă epidemiologia reflectă doar o zoonoză larg răspândită [infecţie între specii], dacă este începutul unei pandemii H7N9, sau ceva între cele două", au concluzionat ei.

"Cheia este o supraveghere intensificată a virusului H7N9 la oameni şi animale pentru a afla răspunsuri la întrebări importante. Nu trebuie să permitem să fim prinşi pe picior greşit. "