Grecii nu mai au bani nici pentru tradiţionalul 'plic'

Nici măcar tradiţionalul plic 'fakelaki' nu mai supravieţuieşte acestor vremuri de criză. Tradiţionalul plic dat pe sub mână funcţionarilor publici pentru a obţine o favoare sau un serviciu special, devine tot mai 'subţire'. 'Deşi criza nu a redus corupţia în sine, a redus în schimbul preţul', a recunoscut Leandros Rakintzis, funcţionar elen însărcinat cu investigarea acestui flagel care afectează sectorul public al ţării, notează joi ziarul El Mundo.

Statisticile sprijină aceste afirmaţii: deşi este imposibil să se cuantifice banii utilizaţi pentru a obţine servicii 'pe sub mână' în Grecia, diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei cu 25% din noiembrie ca urmare a măsurilor de austeritate a dus la subţierea acestor plicuri. O ţară aflată în al cincilea an de recesiune şi unde 27,7% dintre cetăţeni trăiesc sub praguil de sărăcie nu mai are bani pentru mită. Mai ales când mulţi membri ai clasei mijlocii fac coada la cantinele sociale. 'Ei (funcţionarii) au fost nevoiţi să coboare preţul', spune Rakintzis.

Totuşi, deşi banii din plicul 'fakelaki' s-au redus, folosirea lui rămâne o practică curentă în Grecia. Investigatorii conduşi de Rakintzis au identificat sistemul medical şi inspectorii de finanţe printre organismele cele mai corupte ale statului şi care primesc cele mai multe plicuri. Angajaţii din sector nu ascund acest lucru: 'Corupţia există', asigură Alexandros Douvanas, membru al sindicatului angajaţilor din sectorul medical.

Cu plicul 'fakelaki' se poate obţine orice: o reţetă, falsificarea documentelor de proprietate pentru a nu plăti impozit, sau concediu medical. Zilele trecute societatea de asigurare IKA a descoperit că 60% din cei înregistraţi ca nevăzători în insula Chios nu aveau acest handicap. Unul dintre ei a fost prins chiar conducând o furgonetă, dar care primea ajutor social pentru invaliditate. Echipa lui Rakintzis a descoperit şi numeroase cazuri de agenţi ai fiscului care îi ajutau pe clienţi milionari să scape de plata taxelor şi chiar un funcţionar al MAE care elibera vize contra cost.

Potrivit unei anchete realizate în luna mai de Transparency International, 59,9% din greci se aşteaptă ca funcţionarii publici să le pretindă bani pentru a trece mai repede de procedurile birocratice. Şi aproximativ 21,6% din întreprinderile mici şi mijlocii plătesc bani extra pentru a-şi expedia problemele. Nici resursele umane nu sunt scutite: 14,5% din greci consideră că trebuie să 'ungă' pe cineva pentru a obţine o favoare. Experţii pun aceste plicuri pe seama tradiţiei elene, fiind legate de lipsa de control asupra eficienţei din serviciilor publice şi de crearea târzie a statului grec în secolul al XIX -lea.

Sfârşitul corupţiei în Grecia este una din condiţiile indispensabile impuse de creditori acestei ţări pentru a continua să deblocheze fondurile şi a sprijini criza financiară. Această problemă a avut o rezonanţă specială în ultimele săptămâni când rămânerea Greciei în zona euro a fost pusă serios în discuţie. Autorităţile comunitare cifrează economia subterană greacă la 24% din PIB ţării, fiind una din cele mai grele poveri care apasă asupra sectorului financiar.