Grecia şi-ar putea vinde sistemul de transport al gazului ruşilor
Companiile ruseşti 'Gazprom' şi 'Sintez' au rămas practic singurele pretendente la privatizarea companiei naţionale gazifere greceşti DEPA. În pofida obiecţiilor venite din partea SUA şi Uniunii Europene, Grecia ar putea fi nevoită să accepte propunerea ruşilor: asupra ţării fac presiuni creditorii, notează cotidianul rus Gazeta.
Gigantul gazifer rus 'Gazprom' şi grupul 'Sintez', aflat sub controlul senatorului Leonid Lebedev, sunt principalii pretendenţi la cumpărarea companiei gazifere DEPA. Grecia privatizează DEPA împreună cu filiala sa de transport, Hellenic Gas Transmission System Operator S.A. (DESFA), prin intermediul căreia deţine reţeaua naţională de transport al gazului şi terminalele de regazificare. Companiile fac parte dintr-un singur holding.
Guvernul grec deţine direct 65% din holdingul DEPA, iar 35% aparţin companiei Hellenic Petroleum, unde statul grec deţine la rândul său 35%. Guvernul de la Atena şi Hellenic Petroleum au convenit asupra vânzării comune a acţiunilor. Investitorilor li se propune să achiziţioneze active în bloc sau pe bucăţi. În primul caz, cumpărătorul va primi 100% din acţiunile holdingului integrat, cu condiţia ca 34% din DESFA să fie restituie statului după finalizarea afacerii. Potrivit celei de-a doua scheme, cota Greciei din DEPA va fi vândută separat de cea din DESFA, însă în acest caz statul intenţionează să păstreze 34% din sistemul de transport al gazului.
DEPA reprezintă unul dintre cele mai atractive active în pachetul grec de privatizare, înalţii funcţionari greci sperând să obţină pentru companie 1,5 miliarde de euro, precizează Gazeta.
Faptul că 'Gazprom' şi 'Sintez' au înaintat cerere în vederea achiziţionării DEPA a devenit cunoscut încă din aprilie 2012. Pe lângă companiile ruseşti, manifestă interes faţă de aceste active companiile italiene Edison, AEM şi ENI, compania azeră de stat Socar, algeriană Sonatrach, cele spaniole gaz Natural şi Emagas, cea israeliană Israel Corp., niponă Mitsui, olandeză Vopak, chineză Enn, cehă CEZ şi holdingul grecesc M&M.
Consiliul director al Agenţiei de privatizare greceşti şi-a amânat de două ori decizia privind elaborarea listei finale de pretendenţi, chiar dacă speră să încheie afacerea până la sfârşitul primului trimestru al anului 2013.
Oficial, o listă a companiilor care au ajuns în finala concursului nu există. Deocamdată, nimeni dintre companiile din Europa, Japonia sau China aprobate de Agenţie nu au înaintat o propunere definitivă, din cauza temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro. În noiembrie, surse apropiate negocierilor anunţau că au rămas doar trei pretendenţi principali: două companii ruseşti şi cea azeră Socar. Financial Times mai numeşte companiile greceşti M&M şi GEK Terna, însă ultima pretinde doar la DESFA.
'Acest lucru ne pune în faţa problemei: ce va fi dacă ruşii ne vor face o propunere pe care nu o vom putea refuza?', a declarat recent un înalt oficial grec, subliniază Gazeta, fără a dezvălui numele oficialului.
Companiei 'Gazprom' îi revin deja 90% din livrările de gaz în Grecia, care ajung prin gazoduct din Bulgaria, în timp ce Socar livrează cantităţi reduse prin Turcia. 'Gazprom' pretinde doar la DEPA, deoarece legislaţia UE cere delimitarea furnizorilor de distribuitorii de gaz. Recent, concernul rus a renunţat la planurile de construcţie a unui gazoduct prin Grecia şi Marea Adriatică spre Italia, ca parte a 'South Stream', arătând că intenţionează să respecte regulile UE dacă i se va oferi dreptul să cumpere. În cazul în care 'Gazprom' va eşua, compania rusă 'Sintez' va rămâne principalul pretendent şi nu este exclus ca ea să acţioneze în interesul concernului.
Potrivit preşedintelui 'Sintez', Andrei Koroliov, Grecia ar putea deveni un centru pentru transportul gazului în Europa. Koroliov califică privatizarea DEPA drept o posibilitate de a pătrunde pe piaţa greacă, 'contra unui preţ destul de redus ca urmare a crizei'.
Împotriva achiziţionării companiei greceşti de către ruşi s-au pronunţat în repetate rânduri SUA şi UE, care atenţionează în privinţa majorării dependenţei gazifere faţă de Rusia şi subliniază că Atena nu trebuie să devină ostatica Moscovei. Însă, înalţi funcţionari greci declară că nu au altă alegere. 'Asupra noastră face presiuni troica (creditorilor: FMI, BCE şi Comisia Europeană), care cere să câştigăm din privatizare cât mai mult', se plâng oficialii de la Atena.
Conform planului, Grecia ar urma să obţină din privatizare cel puţin 15 miliarde în doi ani.
'Conştientizăm că, indiferent cine ar cumpăra DEPA, acesta se va pomeni pe piaţa UE şi va fi nevoit să respecte legislaţia europeană', încearcă să reducă temerile reprezentanţi ai Agenţiei pentru privatizare.
