Grecia: criza determină închiderea mai multor ziare

Cotidianul grec istoric Eleftherotypia nu mai apare la chioşcuri de peste o lună, dar nu este singurul. Cel puţin alte 5 ziare din Grecia şi-au închis porţile sau şi-au redimensionat structura, printre acestea şi ziarul cu autoritate To Vima, notează portalul Osservatorio sui Balcani e Caucaso în ediţia de joi.

Din 22 decembrie, Eleftherotypia nu mai iese la chioşcuri iar versiunea sa online nu a fost actualizată de atunci. Cei 850 de angajaţi ai săi, dintre care o treime jurnalişti, nu au mai primit salariul din august. Este vorba de al doilea cotidian grec ca difuzare - 30.000 de exemplare vândute pe zi şi 85.000 în ediţia de duminică -, după ziarul pro-guvernamental Ta Nea.

Dar Eleftherotypia, independent, chiar dacă apropiat de poziţiile centrului-stânga, a fost mult mai mult decât un succes printre cititori: a fost primul cotidian complet nou la chioşcurile de ziare din Grecia după căderea regimului coloneilor în 1975 şi primul care a adoptat formatul tabloid. Este ca şi cum Italia ar închide ziarul La Repubblica. De acum este vorba de închiderea definitivă pentru ultima victimă a crizei economice - Eleftherotypiam - protagonistul necontestat în istoria publicistică elenă din ultimii 36 ani.

'Mai presus de toate, am fost ziarul care a oferit cel mai mare grad de libertate propriilor jurnalişti - a afirmat Serafeim Fyntanidis, care a condus Eleftherotypia timp de peste 31 de ani. Singurele reguli: să nu-l lauzi pe fostul rege şi fosta dictatură. În rest, nu am servit interese economico-politice, am controlat activitatea tuturor guvernelor, atât de centru-dreapta cât şi de centru-stânga. Un exemplu? Noi am declanşat scandalul Koskotas (bancherul necinstit căruia scriitorul Vassilis Vassilikos i-a dedicat ''K. Orgia banilor'', şi care în căderea sa în 1989 a tras după el şi guvernul socialistului Andreas Papandreou, tatăl fostului premier Giorgios demisionar în noiembrie 2011)'.

Unii au acuzat ziarul condus de Fyntanidis că ar avea relaţii obscure şi privilegiate cu gruparea teroristă '17 noiembrie', învinsă în 2003, după 30 de ani de atentate mortale, deoarece după fiecare crimă sau jaf, gruparea transmitea redacţiei comunicatele sale.

'Ştiţi care a fost motivul? În perioada înfiinţării ei toţi credeau că în spatele grupării ''17 noiembrie'' s-ar afla CIA sau Turcia, pentru a crea o strategie de tensiune. Atunci am scris un articol: 'Dar dacă era rodul unor vremuri, ca Brigăzile Roşii din Italia?' Ne-au răspuns 'Sunteţi singurii care au înţeles', a explicat fostul director de ziar.

Mulţi din Grecia dau vina pentru închiderea Eleftherotypia nu numai pe datoriile sale (50 milioane de euro) şi pe criza din ţară, ci şi pe săgeţile pe care editorialele sale le-au trimis celor mai recente măsuri de austeritate guvernamentale. Fie la adresa ultimelor etape ale guvernului socialist al lui Georgios Papandreou, care a cerut primul ajutor internaţional în faţa urgenţei economice, fie la adresa actualului guvern tehnocrat condus de Lukas Papademos.

Un împrumut de 8 milioane de euro de la Alpha Bank, cu ipotecarea clădirii unde se află sediul ziarului şi concedierea a jumătate din cei 850 de angajaţi, părea să fie gura de oxigen ce ar fi salvat situaţia. Împrumutul a fost stopat însă în ultimul moment, unii insinuând că în urma intervenţiei fostului premier Papandreou.

'Poveşti - tranşează Fyntanidis - un alt împrumut de 16 milioane de euro l-am obţinut deja cu 16 luni în urmă de la Piraeus Bank. Ne-au cerut în schimb planul de afaceri: actualul editor (Mania Tegopuloy, fiica fondatorului) nu l-a pus la dispoziţie niciodată. În ultimii doi ani am fost al cincilea cotidian din Grecia care s-a închis (printre altele, To Vima, care acum iese doar online şi duminica pe hârtie, şi cotidianul Apoghevmatine) şi două posturi de radio. Suntem o naţiune de 11 milioane de locuitori şi avem 10 ziare economice: Germania are doar 3. Acum există şi concurenţa în reţea. Nu mai era spaţiu pentru atât de multe ziare. Din nefericire, pentru cei 850 de angajaţi ai noştri, dintre care o treime jurnalişti, neplătiţi din august, totul se termină aici'.

Singura consolare, după cum se poate citi pe blogul redactorilor de la Eleftherotypia, este un mega-concert ce va avea loc la 30 ianuarie, în parcul Peristeri, o suburbie populară din Atena, în sprijinul presei libere şi cu risc de închidere, organizat de cei mai mari artişti greci, printre care şi compozitorul Thanos Mikrutsikos, fost ministru al culturii în anii '90.