"Goana după resurse" - Băsescu, despre adevăratele mize ale lui Trump în Venezuela şi Groenlanda / Relaţia SUA-România
Fostul preşedinte Traian Băsescu a vorbit, într-o intervenţie la România TV, despre poziţia României în raport cu Statele Unite şi Uniunea Europeană, în actualul context geopolitic complicat.
"Pe Trump o să te-nfurii, cum mă-nfurii şi eu, pe urmă îmi trece, dar relaţia România-Statele Unite este o relaţie solidă, consolidată, chiar dacă, să spunem, toată lumea a făcut din întâlnirea Nicuşor Dan - Trump o chestiune fundamentală. Nu e o chestiune fundamentală. Dacă vreţi, fundamentală este strategia de apărare a Statelor Unite care a ieşit acum câteva zile şi în care scrie negru pe alb că Statele Unite îşi menţin rolul central în NATO. Deci toată povestea pleacă din NATO este infirmată de documentul oficial al strategiei de apărare a Statelor Unite. Mai mult decât atât, zilele trecute a fost la Bucureşti comandantul Forţelor Aliate din Europa, generalul Grinchevici. Iar rezultatul este că Statele Unite vor schimba structura prezenţei în România şi vor detaşa prin rotaţie unităţi de tancuri Abrams. Deci nu avem nicio surpriză din punct de vedere al relaţiei România-Statele Unite", a declarat Traian Băsescu.
Mai mult decât atât, fostul şef de stat a punctat că trupele pe care deja le avem, franceze şi poloneze, plus cele din Turcia şi o mie de militari americani, înseamnă un contingent de 3.500 de militari NATO pe teritoriul României. Deci suntem în drumul normal.
"Chiar dacă domnul Trump, prin declaraţiile lui a stârnit vâlvă, documentul care a ieşit de la Pentagon este documentul Armatei Statelor Unite. România rămâne solidară cu Europa (în contextul invitaţiei primite de la Donald Trump pentru participarea în Consiliul pentru Pace - n.r.), pentru că trăim aici. Una-i una, alta-i alta. Avem un parteneriat strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite, pe care Statele Unite nu l-au denunţat. Dar detaşează în România o unitate de tancuri Abrams, ceea ce înseamnă o unitate ofensivă. Tancurile nu sunt mijloace de luptă defensive, unitate ofensivă, ceea ce e un lucru extrem de semnificativ, dar probabil a fost construită structura de forţe împreună cu francezii. Francezii, care sunt dislocaţi la Cincu cu o mie de militari, tehnica de luptă cu care au venit a trebuit să fie adaptată structura de forţe în aşa fel încât să fie eficientă la nevoie", a continuat Traian Băsescu.
Fostul preşedinte şi-a exprimat convingerea că nu va avea niciun fel de consecinţe poziţia României, indiferent care ar fi ea legată de participare la Consiliul pentru Pace.
"Şi personal, dacă îmi permiteţi o analiză, dacă te uiţi la ce îşi propune Trump să facă, este clar că vrea distrugerea cele mai eficiente structuri pe care o are unul, distrugerea Consiliului de Securitate, ceea ce nu vor accepta celelalte mari puteri, pentru că acest Consiliu de Securitate are 5 mari puteri cu drept de veto: Rusia, Statele Unite, China, Franţa, Marea Britanie. Niciuna din marile puteri n-a venit la Consiliul pentru Pace, care este de fapt o jucărie pe care domnul preşedinte Trump o construieşte pentru domnia sa. Dar nu cred că va fi acceptată. Mă uitam, nu-i nici o ţară serioasă din Uniunea Europeană. S-au dus Fico şi Orban, două ţări mici, nesemnificative în ponderea Uniunii Europene, dar marile state europene, Franţa, Germania, Olanda, Spania, nu s-au dus, cum nu s-a dus nici Marea Britanie, care ţine la menţinerea structurilor aşa cum ele au rezultat din al doilea război mondial. Povestea cu se destramă ordinea mondială este, după părerea mea, mai degrabă jurnalistică decât reală", a afirmat Traian Băsescu.
Dosarul "Groenlanda", ameninţarea Rusiei
"Suntem în Uniunea Europeană. Danemarca este o ţară a Uniunii Europene. Noi trăim aici, în Europa, nu în America. Avem parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite şi, atenţie, prezenţa Statelor Unite în Europa nu este o favoare neapărat făcută Europei. Nu este o favoare. Sunt şi interesele Statelor Unite de a-şi proiecta puterea. Este adevărat.
Statele Unite ne atenţionează: 'Dragi europeni, avem probleme foarte mari în Asia Pacific, noi, Statele Unite. Nu vă mai putem substitui în totalitate obligaţiile voastre de a vă apăra propriile ţări, de a apăra Uniunea. Investiţi ca să fiţi capabili să vă apăraţi.'
Dar atenţie, dacă citiţi cu înţelegere strategia de apărare, acolo se spune că Statele Unite cer Europei să se doteze şi spun că pericolul Federaţiei Ruse este un pericol moderat, căruia statele din flancul estic îi pot face faţă în viitorul apropiat. Nu se derobează de responsabilitatea faţă de flancul estic. Dimpotrivă, spun că la nevoie vor interveni pe zonele critice şi se referă la această obligaţie ca şi noi să participăm mai mult, atât timp cât este vorba de războiul clasic. Este evident că, prin menţiunea că e vorba de războiul convenţional, îşi menţin toate obligaţiile din punct de vedere al protecţiei unui război nuclear. Deci şi le menţin pentru că fac referire la obligaţiile noastre strict la războiul convenţional.
Şi poziţia corectă şi solidaritatea Statelor Uniunii Europene (în cazul Groenlanda - n.r.) l-au făcut pe Trump să facă pasul înapoi. Şi eu sunt convins că nu numai poziţia Statelor Uniunii Europene, ci şi poziţia militarilor americani, care au explicat ce înseamnă invadarea Groenlandei: dificultăţile pentru o armată să invadeze. Şi cum stai, că acolo armata de ocupaţie nu merge. N-ai cum să stai în condiţiile alea de mediu.
Iar interesele de securitate ale Statelor Unite sunt acoperite în primul rând de acordul pe care Statele Unite îl au cu Groenlanda şi Danemarca încă din 1951, acord prin care au dreptul să aibă oricâte baze militare au nevoie pe teritoriul Groenlandei. Lucru care acum probabil trebuie consolidat printr-o îmbunătăţire a acordului, aducerea lui la zi.
Se vor continua negocierile pentru a se vedea condiţiile de acces ale Armatei Statelor Unite în Groenlanda, şi nu va fi nici o acţiune militară împotriva Groenlandei din partea Statelor Unite, ceea ce eu înţeleg. Oricât de multă bunăvoinţă aş avea să nu-l suspectez pe preşedintele Trump de dezinformare, mi se pare evident că suntem în aceeaşi situaţie ca şi în Venezuela, adică goana după resurse.
În Venezuela, dacă problema era aducerea lui Maduro în faţa justiţiei, sunt de acord cu asta, dacă a existat un mandat al justiţiei americane prin care Maduro trebuie judecat, e foarte bine că Statele Unite nu au făcut tot ce a trebuit pentru ca Maduro să fie dus în faţa instanţelor care l-au condamnat.
Este evident că Statele Unite au avut ca ţintă şi pe Maduro, dar resursele formidabile de ţiţei pe care le are Venezuela au fost principalul motiv. La fel cum este şi povestea Groenlandei. Zăcămintele care sunt în subsolul Groenlandei sunt probabil de mare interes pentru Statele Unite.
Cert este că s-a găsit o soluţie şi s-a trecut la discuţii, la negocieri pe tema Groenlandei, ceea ce arată că, până la urmă, America rămâne tot America. Chiar dacă are un preşedinte mai zmuncit, până la urmă structurile statului american, structurile democratice, lucrează".
