GeoPOL: Cetăţenii R.Moldova nu văd România ca partener strategic, ci ca pe un „bilet” către Occident

Cetăţenii Republicii Moldova nu percep România ca partener strategic al ţării lor, ci doar ca un culoar geopolitic prin care pot ajunge în Europa de Vest, reiese dintr-un studiu GeoPOL.

Opţiunea cetăţenilor Republicii Moldova se îndreaptă clar spre Uniunea Europeană şi spre Uniunea Eurasiatică (Rusia, Belarus, Kazahstan).

"România este instrumentalizată deci, în cadrul unei strategii personale de accedere la bunăstarea Occidentului", se explică în raport.

GeoPOL precizează că mai degrabă elita guvernamentală este cea care apreciază România este partener strategic.

"În percepţia publică România este depăşită nu doar de Rusia, ci şi - surprinzător - de Ucraina şi Belarus. SUA şi Germania sunt şi ele peste România, dar sub Ucraina. Explicaţia este evidentă: absenţa călătoriilor în afara spaţiului fost sovietic nu ajută la comparaţie, dar generaţiile tinere nu mai doresc această limitare a posibilităţii de a călători, iar efectele vor fi tot mai vizibile pe viitor", se arată în studiu.

Majoritatea moldovenilor (65%) consideră că relaţiile dintre Republica Moldova şi România sunt bune sau foarte bune, iar peste 70% le doresc mai strânse.

Dar opţiunea publicului din Republica Moldova vizează menţinerea independenţei politice a statului. Opinia majorităţii este favorabilă menţinerii independenţei Republicii Moldova faţă de diferitele alianţe şi blocuri militare, afirmă GeoPOL.

Sondajul arată şi că peste 50% dintre persoanele chestionate sunt de părere că ţara lor va adera la Uniunea Europeană şi va rezolva problemele cu care se confruntă în prezent prin eforturii proprii, fără ajutorul României.

"Opinia publică favorabilă independenţei politice a Republicii Moldova (85, 8%) intră însă în coliziune frontala cu discursul patriotard şi unionist din România, un discurs mai degrabă marginal, tipic pentru partidele politice care au astăzi audienţa redusă în rândul electoratului românesc, pentru grupusculele din lumea academică care se legitimează astfel, dar şi pentru ONG-urile ce nu pot obţine altfel , 'timp de antenă'", avertizează autorii studiului, adăugând că acest gen de discurs nu atrage electoratul din Republica Moldova, care, în proporţie de circa 60%, respinge tema unionistă.

Cetăţenii Republicii Moldova se raportează la România din două puncte de vedere: instituţional şi personal.

Din punct de vedere instituţional, ei insistă asupra păstrării independenţei politice a Republicii Moldova.

Însă, la nivel personal, majoritatea persoanelor chestionate vor să obţină cetăţenia română, pentru a beneficia de avantajele oferite în spaţiul UE.

"Să notăm aici şi că plata 'costurilor' se face de la Bucureşti, iar politicienii de la Chişinău, şi treptat şi populaţia vor înţelege mai bine acest regim preferenţial şi toate consecinţele lui", subliniază GeoPOL.

Peste 60% dintre persoanele chestionate sunt decise să încerce să schimbe ceva la ei în ţară, în loc să plece la muncă în străinătate.