General american avertizează în privinţa cursului de coliziune sino-american în Africa

China este o putere mondială în formare. Acest lucru este clar, însă această realitate este simţită cel mai mult în spatele uşilor închise din Washington D.C. Hegemonia globală a Statelor Unite este provocată şi competiţia este vizibilă perfect în ceea ce se întâmplă acum în mica naţiune africană Djibouti.

Localizată strategic la intrarea sudică în Marea Roşie, pe traseul spre Canalul Suez, Djibouti găzduieşte o bază militară americană şi una chineză, care se află la o distanţă de doar câţiva km una de cealaltă. Baza americană dispune de aproximativ 4.000 de soldaţi şi personal militar şi este folosită ca o rampă de lansare pentru operaţiuni în Yemen şi Somalia.

Reuters a precizat marţi că situaţia într-un port cheie din Djibouti îi îngrijorează pe unii oficiali americani ca urmare a accesului tot mai mare al Chinei în regiune: “Luna trecută, Djibouti a încheiat contractul cu DP World din Dubai, unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume, pentru administrarea terminalului pentru containere Doraleh, invocând nesoluţionarea unei dispute care a început în 2012. DP World a declarat că practic este o confiscare ilegală a terminalului şi a menţionat că a început noi proceduri de arbitraj la Curtea Internaţională de Arbitraj din Londra”.

Totodată, Reuters a descris reacţia Washingtonului la o sesiune a Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanţilor: “La o audiere congresională americană, care a avut loc marţi şi care a fost dominată de temeri legate de rolul Chinei în Africa, congresmanii au afirmat că au văzut rapoarte că Djibouti oferă Chinei controlul portului drept cadou”.

Discutând cu membrii comisiei, generalul Thomas Waldhauser, comandantul forţelor americane în Africa, a avertizat că reaprovizionarea şi realimentarea navelor va fi foarte afectată în cazul în care China ar restricţiona accesul în port.

Generalul a mai sugerat că vor mai fi astfel de manifestări de putere din partea Chinei în zilele următoare: “Există unele indicaţii privind faptul că Beijingul caută locaţii, în special pe coasta de est... Aşadar, se întâmplă ca Djibouti să fie prima, şi apoi vor exista mai multe”.

Ministerul chinez de Externe a respins ideea că Beijingul va bloca accesul altor ţări la port şi a cerut SUA să aibă o minte deschisă.

“Sperăm că partea americană poate privi obiectiv şi corect dezvoltarea Chinei şi cooperarea chino-africană”, a precizat Geng Shuang, purtător de cuvânt al ministerului chinez.

La audierea de marţi din Congresul american, generalul Waldhauser a indicat faptul că SUA pătrunde într-o nouă zonă în ceea ce priveşte competiţia fizică cu China, a resurselor terestre: “China se află pe continentul african de ceva timp, dar noi, în calitate de comandament combatant, nu am avut de a face [cu China] în domeniul interesului strategic”.

Toată această prudenţă evidenţiază în mod direct ceea ce se întâmplă în acea zonă. O putere, SUA, simte prezenţa unei ameninţări legitime din partea unei alte puteri, China. Şi în cazul Djibouti, apropierea dintre cele două puteri face ca tensiunile să iasă la suprafaţă.

În discursul privind relaţiile americano-africane susţinut marţi la Universitatea George Mason, secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat că Djibouti este “o rută comercială foarte importantă pentru economia globală şi un partener crucial în securizarea acestei rute comerciale”.

De asemenea, el a comparat abordările SUA şi ale Chinei faţă de naţiunile africane: “SUA urmăreşte şi dezvoltă o creştere sustenabilă care consolidează instituţii, întăreşte statul de drept şi formează capacitatea ţărilor africane de a se descurca pe cont propriu. Noi suntem parteneri cu ţările africane prin stimularea unei bune guvernări pentru ca pe termen lung să fie atinse obiectivele securităţii şi dezvoltării”.

Secretarul de stat american a afirmat că acest model “este opus abordării Chinei, care încurajează dependenţa prin contracte opace, practici prădătoare de creditare şi tranzacţii corupte care împovărează naţiunile cu datorii şi le subminează suveranitatea, le blochează creşterea pe termen lung şi autosustenabilitatea”.

China a fost descrisă ca una dintre “puterile revizioniste” ale lumii, care “urmăreşte să creeze o lume similară modelelor sale autoritare”. Această imagine a fost descrisă de secretarul american al Apărării, James Mattis, în luna ianuarie.

La acea vreme, Mattis dezvăluia o nouă strategie a Departamentului Apărării, una care şi-a mutat punctul principal al atenţie de la problema terorismului.

“Vom continua să ducem la bun sfârşit campania împotriva teroriştilor în care suntem implicaţi în prezent, însă marea competiţie pentru putere – şi nu terorismul – reprezintă acum principalul punct de atenţie al securităţii naţionale americane”, a afirmat Mattis, amintind de un discurs susţinut de preşedintele american Donald Trump în decembrie 2017 pe tema securităţii naţionale.

În acel discurs, Trump a afirmat că “fie că ne place sau nu, suntem implicaţi într-o nouă eră a competiţiei”. Acest lucru poate fi foarte bine observat în partea sudică a Mării Roşii.