G-20: Europenii somaţi să-şi arate banii...
Declaraţiile mai multor miniştri de finanţe din G-20, participanţi sâmbătă şi duminică la o reuniune în Mexic, au lăsat să se înţeleagă, după cum arată şi comunicatul final, că este ''esenţial'' ca europenii să-şi întărească mecanismul financiar pentru a înăbuşi orice extindere a crizei datoriilor suverane din zona euro, pentru care partenerii din G-20 decid creşterea resurselor financiare ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit comentariilor difuzare luni pe site-ul www.lesechos.fr.
Fie că este vorba de americani, britanici, brazilieni, chinezi sau ruşi, nimeni nu doreşte să semneze ''un cec în alb'' pentru europeni fără să vadă mai înainte eforturi suplimentare din partea lor, chiar dacă fiecare s-a arătat mulţumit în legătură cu rezultatele ultimei reuniuni a Eurogrupului, unde miniştrii de finanţe din zona euro au căzut de acord asupra celui de-al doilea plan de ajutor pentru Grecia.
Dar aceasta nu este suficient.
După cum prevede textul final al reuniunii miniştrilor din G-20, ''ţările din zona euro vor examina în luna martie soliditatea structurilor lor de sprijin. Va fi vorba de o contribuţie esenţială în ce priveşte reflectarea mobilizării de resurse pentru FMI''. Va trebui, prin urmare, să se aştepte viitoarea reuniune a aceloraşi miniştri, care va avea loc în aprilie la Washington, pe marginea reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale, pentru un eventual acord privind întărirea resurselor financiare ale instituţiei multilaterale. Aceasta este ceea ce a şi rezumat perfect ministrul britanic de finanţe, George Osborne, la Sky TV: ''Suntem gata să avem în vedere resurse suplimentare pentru FMI, dar numai odată ce vom vedea ce culoare au banii zonei euro. Dar încă n-am văzut culoarea''.
La încheierea reuniunii, secretarul Trezoreriei americane, Tim Geithner, era la fel de explicit: ''Există un larg consens pentru a spune că FMI nu se poate substitui absenţei unui mecanism european întărit şi că FMI nu poate avansa fără o mai mare claritate pe tema propriilor proiecte europene''. Numai cu această condiţie va putea fi onorată cererea directorului general al FMI, Christine Lagarde, de a ridica 600 miliarde de dolari ca resurse suplimentare.
Rămâne de aflat în ce condiţii mecanismul european va fi întărit, ştiind că, la Berlin, cancelarul Angela Merkel se opune întăririi Mecanismului European de Stabilitate (MES) dincolo de suma de 500 miliarde de euro. În Mexic, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, s-a arătat mai evaziv, indicând că luna ''martie durează de la 1 la 31''. În acest interval, ''vom examina problema pentru a afla dacă volumul MES este suficient, ţinând seama de ultimele evenimente'', a adăugat el.
Problema va fi abordată, fără îndoială, la Consiliul European de joi şi vineri, cu toate că nu este însă sigur dacă un summit al zonei euro va avea loc pe marginea acestei reuniuni a celor 27 de şefi de stat şi de guvern. Până atunci, negocierile vor continua pentru a instaura la nivel mondial un mecanism global de circa 2.000 miliarde de dolari. Această sumă ţine cont de mecanismul european, care ar putea ajunge la 750 miliarde de euro, dacă forţele Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) se unesc cu cele ale MES (o soluţie care are sprijinul ministrului francez de finanţe, François Baroin) şi cu resursele adiţionale de 600 miliarde de dolari de la FMI.
Dar aceasta ar urma să se hotărască la Washington.
Dacă urgenţa situaţiei este mai puţin evidentă decât în noiembrie trecut, la ultimul summit G-20 de la Cannes (Franţa), deoarece pieţele financiare europene s-au detensionat, nu mai rămâne decât ca miniştrii din G-20 să fie prudenţi.
''Perspectivele de creştere economică pentru 2012 sunt modeste şi riscurile de scădere continuă să fie mari'', au indicat miniştrii, care sunt preocupaţi, printre altele, în legătură cu creşterea preţurilor la petrol consecutiv cu tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. ''Suntem vigilenţi faţă de riscul reprezentat de o creştere a cursului petrolului şi salutăm angajamentul ţărilor producătoare în ce priveşte continuarea asumării unei oferte adecvate'', se afirmă în comunicat.
Menţionând o creştere economică mondială dezechilibrată, cu ţări bogate în lipsă de activitate, ţări emergente confruntate cu un declin economic, persistenţa unor rate foarte mari a datoriei publice şi private constituie o ameninţare pentru viitorul imediat. ''În timp ce volatilitatea pieţelor financiare internaţionale se diminuează, ea rămâne în general ridicată (...)'', au menţionat miniştrii, adăugând că se angajează să promoveze crearea de locuri de muncă în contextul persistenţei unei rate ridicate a şomajului la nivel mondial.
