Fukushima, doi ani după tsunami

După doi ani de la tsunamiul din Japonia, care a provocat dezastrul de la Fukushima, în arhipelagul nipon funcţionează doar două din cele 54 de reactoare nucleare. Alături de cele patru avariate de valul uriaş din 11 martie 2011, restul au fost oprite pentru a se putea realiza testele de securitate şi ca urmare a protestelor sociale împotriva energiei atomice. Ceea ce nu înseamnă că centralele nucleare au zilele numărate în Japonia, sau în restul lumii. Deşi fostul guvern social-democrat îşi propusese să renunţe la energia atomică înainte de 2030, noul executiv ales în decembrie preconizează să repornească reactoarele considerate sigure şi chiar să permită construirea altor centrale, notează luni ABC.

Pentru premierul nipon Shinzo Abe, este o simplă chestiune economică. Japonia nu îşi permite luxul să trăiască fără energie nucleară pentru a genera electricitate, iar economia nu va putea lua avânt cât timp cresc importurile de petrol şi gaz lichid. Potrivit Agenţiei Internaţional a Energiei Atomice, accidentul de la centrala Fukushima 1, cel mai grav după cel de la Cernobâl din 1986, 'va încetini, sau va amâna expansiunea nucleară, dar nu va inversa' fenomenul. Între timp, Japonia luptă împotriva efectelor radioactivităţii. Protejaţi cu măşti şi costume speciale, circa 3.000 de operatori decontaminează centrala de la Fukushima, unde s-au topit reactoarele 1,2 şi 3 iar al 4-lea a fost distrus de o explozie de hidrogen, în urma cutremurului devastator şi valurilor de peste 15 metri înălţime. Au fost salvate reactoarele 5 şi 6, în prezent oprite.

Pentru un salariu de 30.000 de yeni (240 de euro) pe zi, operatorii se expun unor doze înalte de radioactivitate. Tepco, compania care gestionează centrala, a recunoscut că 230 de muncitori au depăşit pragul maxim de radioactivitate permis, care a fost ridicat la 250 de milisiverţi după accident, înainte de a se reveni la 50 de milisiverţi nouă luni mai târziu. Pe de altă parte, mass-media nipone au relevat că firmele subcontractate de Tepco folosesc, pentru jumătate din acest salariu, muncitori din provincie care mănâncă şi dorm înghesuiţi în barăcile din apropierea centralei.

Peste 100 de miliarde de euro va costa decontaminarea zonelor evacuate din jurul centralei Fukushima 1, unde Tepco va trebui să-i despăgubească pe cei 160.000 de japonezi obligaţi să-şi abandoneze casele. Jumătate dintre ei locuiau în 'zona moartă' de 20 de kilometri din jurul centralei, transformată într-un scenariu apocaliptic cu oraşe fantomă. Potrivit directorului centralei, Takeshi Takahashi, va fi nevoie de între 30 şi 40 de ani pentru a demonta reactoarele şi a curăţa materialul radioactiv topit. Pe lângă cele 31 de milioane de tone de dărâmături contaminate, o altă problemă sunt cele 260.000 de tone de apă radioactivă, care alimentează cele 900 de rezervoare uriaşe. După umplerea lor, Tepco aşteaptă ca guvernul să verifice staţia de epurare, special proiectată pentru a filtra radiaţiile şi a putea astfel să fie aruncată în mare.

Potrivit comisiei independente de investigaţie creată de Fundaţia pentru Reconstrucţia Japoniei. 'nici guvernul, nici Tepco nu erau pregătite pentru această calamitate, din cauza aşa numitului mit al securităţii industriei nucleare care a fost alimentat timp de decenii'. Raportul demolator arată că 'se putea şi trebuia prevăzut tsunamiul' care a avariat sistemul de refrigerare electrică a reactoarelor şi care a dus la topirea acestora. Formată din şase experţi şi prezidată de Koichi Kitazawa, comisia a intervievat 300 de persoane care au fost implicate în accident, între care şi fostul premier, Naoto Kan, şi purtătorul de cuvânt al executivului, Yukio Edano. Pe lângă dezvăluirea a numeroase defecţiuni tehnice, investigaţia a relevat că seismologii prevăzuseră valuri de peste 20 de metri pe ţărmul de lângă Fukushima.

În opinia lui Kenji Satake, seismolog la Institutul de Cercetare a Cutremurelor de la Universitatea din Tokyo 'este posibil să se construiască centrale nucleare, chiar şi împotriva valurilor tsunami'. Este ceea ce au demonstrat centralele nucleare de la Onagawa, Fukushima 2 şi Tokai, 'care au suferit impactul valurilor uriaşe, dar reactoarele lor au fost oprite cu succes, fără să provoace niciun accident fatal'. Cu pagube care se ridică la 230 de miliarde de euro, tsunamiul de acum doi ani din Japonia este cea mai costisitoare calamitate naturală, care va afecta 4 la sută din PIB ţării şi va ameninţa redresarea economică pe perioada cât va dura reconstrucţia.