Frontul sirian rămâne un 'punct de atracţie' pentru tineri din Europa

Cei care pleacă acum pe frontul sirian nu sunt nişte idealişti, ci oameni cu vederi radicale. Miniştrii europeni se organizează pentru a ţine în frâu fenomenul. Aceasta este o realitate ce îngrijorează, fiind într-adevăr una fără precedent: potrivit ultimelor estimări, între 1.500-2.000 de europeni luptă în prezent pe frontul sirian. Conflictele din Afganistan şi Irak nu au atras la vremea lor atâţia tineri, notează cotidianul La Libre Belgique.

Aceasta este o realitate ce îngrijorează, fiind într-adevăr una fără precedent: potrivit ultimelor estimări, între 1.500-2.000 de europeni luptă în prezent pe frontul sirian. Conflictele din Afganistan şi Irak nu au atras la vremea lor atâţia tineri, subliniază publicaţia belgiană menţionată.

De fapt, Uniunea Europeană (UE) nu are prea multe competenţe pentru a aborda această problematică. Astfel se explică iniţiativa formulată în iunie de Joelle Milquet şi Manuel Valls, miniştrii de interne belgian şi francez, de a asigura o examinare comună a problemei, alături de alte ţări europene vizate. Coordonarea în acest domeniu a fost extinsă şi în SUA, Canada şi Australia.

'Profilul celor care pleacă (pe frontul din Siria) este mai degrabă unul identic: aceştia sunt tineri, aflaţi de multe ori într-o stare de ruptură cu societatea sau cu familială, cu un trecut de multe ori delincvent şi dintre care circa 20% s-au convertit la islam', subliniază Manuel Valls. Printre cei 1.500-2.000 de europeni care luptă în Siria, se află între 100 şi 150 de belgieni, precizează la rândul său Joelle Milquet.

Respectiva problemă nu este una nouă pentru Belgia. Primele dezbateri datează de anul trecut. De atunci, 'nu se înregistrează schimbări cu adevărat importante', afirmă Milquet.

Ceea ce îngrijorează este profilul oamenilor care pleacă în Siria. Aceştia nu mai sunt tineri care intenţionează să facă acţiuni umanitare în Siria, ci persoane care pleacă în cunoştinţă de cauză să se ralieze grupurilor celor mai radicale. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât grupurile afiliate mişcării Al-Qaeda au ajuns să deţină controlul asupra unui teritoriu aflat la porţile Turciei.

Filierele care permit ajungerea în Siria se diversifică de asemenea, continuă La Libre Belgique. Sharia4Belgium a fost principalul canal pentru belgieni înainte ca justiţia să intervină. Alte grupuri îşi organizează plecarea din Maroc. Joelle Miliquet s-a deplasat recent în această ţară pentru a dialoga cu omologul său marocan pe marginea problemei.

O reţea care trimitea câte zece persoane pe săptămână în Siria a fost de curând dezmembrată. Acesta îşi avea punctul de plecare din Ceuta, enclavă spaniolă pe coasta de nord a Marocului.

Un motiv de îngrijorare îl constituie pericolul pe care l-ar putea reprezenta aceşti tineri atunci când revin în Europa. 'Potenţial, ei pot să reprezinte un pericol, mai ales că, odată cu trecerea timpului şi dat fiind faptul că grupurile de jihadişti sunt întărite, aceştia ar putea deveni tot mai periculoşi', a atenţionat Valls.

Însă Valls şi Milquet, care au discutat joi pe marginea acestui subiect, au concluzionat pe o notă pozitivă: 'Astăzi nu s-au constatat ameninţări directe sau confirmate la adresa ţărilor noastre. Însă, situaţia este monitorizată cu mare atenţie'.