Franks (FMI): România va creşte mai rapid decât media europeană în 2012
România va creşte mai rapid în 2012 decât media europeană chiar dacă prognoza privind avansul economiei în acest an a fost redusă la 1,5% - 2%, a arătat, marţi, şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, într-un interviu acordat Radio România Actualităţi.
"Când am fost aici în ultima noastră vizită (la sfârşitul anului trecut - n.r.) şi când am discutat bugetul, am avut o prognoză a creşterii economice, pe intervalul 1,8, 2,2, 2,3%. Am scăzut uşor acest interval şi acum ne aşteptăm la ceva gen 1,5, până în 2%. Încă e o creştere pozitivă. De ce am revizuit-o în jos? Motivul principal este cauzat de situaţia din Europa, care arată mai rău decât ne aşteptam acum câteva luni. (...) Zona euro... noi, la FMI, am prognozat că va intra în recesiune, în 2012, aşa că am revizuit prognoza pe creştere, de la un plus, la un minus 0,5, ceea ce înseamnă o scădere a cererii de exporturi, practic de importuri în zona euro, dar de exporturi ale României. De aceea, am ajuns la o astfel de revizuire. Nu este ceea ce ne-ar plăcea, dar trebuie să ne consolăm puţin cu faptul că România va creşte mai rapid în 2012, decât media europeană", a explicat Jeffrey Franks.
El a reafirmat că România a avut o performanţă bugetară bună în 2011, în condiţiile în care deficitul bugetar va fi în jur de 4,2% din PIB, sub ţinta de 4,4% din PIB.
Pentru acest an, autorităţile de la Bucureşti şi-au propus un nivel de deficit bugetar de 1,9% din PIB. "E o limită foarte strânsă, dar vor să se asigure că vor fi sub 3% (deficitul bugetar - n.r.), conform definiţiei europene, pentru că aceasta este ţinta pe care o au faţă de Europa şi responsabilitatea faţă de Europa", a arătat Franks.
El a afirmat că, în eventualitatea unor venituri suplimentare, rămâne la latitudinea Executivului român modul în care vor fi folosite fondurile obţinute, respectiv dacă acestea vor fi orientate către scăderi de impozite, majorări de salarii şi pensii sau investiţii.
"Dacă va fi spaţiu bugetar, atunci când ajungem la decizia autorităţilor din România, cum doresc ei să folosească acest spaţiu bugetar, poate vor să reducă mai mult deficitul sau mai multe investiţii, poate vor să reducă impozite şi taxe, poate vor să crească salariile şi pensiile; e o decizie a României. Asta nu va fi impusă, în niciun fel, de FMI, pentru că e alegerea dumneavoastră, a României, cum să vă cheltuiţi banii", a precizat reprezentantul FMI.
Acesta s-a referit şi la decizia de majorare la 24% a Taxei pe Valoarea Adăugată, adoptată de România în 2010, arătând că a fost o măsură dureroasă.
"Sper ca, în timp, pe măsură ce se îmbunătăţeşte eficienţa administraţiei fiscale, a colectării impozitelor şi taxelor, să găsim spaţiu, în viitor, pentru a scădea aceste rate de impozite şi taxe. Nu numai TVA; trebuie să ne uităm la contribuţiile sociale - şi acestea trebuie să scadă, dar putem să o facem doar o dată ce rezolvăm problema deficitului", a mai spus oficialul FMI.
Jeffrey Franks a explicat că politica de reducere a numărului de angajaţi de la stat poate genera economii ce pot fi alocate în alte zone.
Pe de altă parte, şeful Misiunii FMI în România a subliniat că, în timpul celei de-a patra evaluări a politicilor economice ale României, derulată în perioada 24 ianuarie - 6 februarie la Bucureşti, experţii instituţiei au constatat o foarte bună colectare a impozitelor la finele anului trecut şi în luna ianuarie a acestui an.
"Este adevărat, încă trebuie să mai creăm multe locuri de muncă, în România, trebuie să avem o creştere mai mare, pentru ca veniturile să crească. De aceea, noul program pe care lucrăm în ultimele nouă luni merge mai departe pentru a pune pe picioare acele politici care încurajează creşterea. De ce are nevoie România pentru a creşte? Are nevoie de investiţii, are nevoie de dezvoltarea umană", a mai explicat reprezentantul FMI.
Domeniile cheie în care România are nevoie de investiţii sunt, potrivit instituţiei, sănătatea, energia şi transporturile.
"Aceste sectoare vor fi cruciale, pentru a putea să genereze creştere în restul economiei. Toate activităţile economice au nevoie de energie, au nevoie de drumuri, de transporturi, în general", a arătat Franks.
