Fostul procuror general, urmărit penal în dosarul "Girofarul"

Fostul procuror general Tiberiu Niţu a ajuns marţi dimineaţă la sediul DNA, unde procurorii l-au înştiinţat că este acuzat oficial de complicitate la abuz în serviciu în dosarul în care este urmărit penal şi generalul Gabriel Oprea.

"Nu am solicitat, nu am avut niciodată coloană oficială. Nivelul de protecţie care se acordă în funcţie de responsabilităţile demnitarului şi modalitatea efectivă de punere în aplicare a măsurilor de protecţie nu este atributul beneficiarului protecţiei, ci instituţiilor specializate ale statului.

Protocolul a fost încheiat la iniţiativa MAI şi a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Nu am solicitat eu întocmirea unui protocol. Am avut un dispozitiv de însoţire şi protecţie proporţional cu riscul pe care îl presupune exercitarea funcţiei de procuror general", a declarat Tiberiu Niţu la ieşirea din sediul DNA.

Nu demult, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, cerea începerea urmăririi penale pe numele lui Gabriel Oprea pentru că acesta ar fi abuzat în deplasările sale de coloană oficială. Mai mult decât atât, generalul i-a asigurat coloană oficială şi lui Tiberiu Niţu, iniţiativă la fel de ilegală. Detalii aici.

Fiind beneficiar al unui "folos necuvenit", de cel puţin 700 de ori, Tiberiu Niţu ar fi trebuit în mod normal să demisioneze de îndată, lucru care însă nu s-a întâmplat. Nici discuţiile purtate cu noul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, nu au dat vreun rezultat, Niţu anunţând că rămâne pe post.

Subiectul a ajuns pe masa discuţiilor de luni dintre preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş, discuţii la care a participat şi Raluca Prună. La finele întrevederii, Dacian Cioloş a vorbit despre scenariul revocării, iar marţi, Tiberiu Niţu şi-a anunţat demisia.

Procurorii DNA îşi prezintă cazul împotriva lui Niţu

"În cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere, încheiat cu MAI. Parchetul de pe lângă Înalta Curte a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Niţu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituţii în scopul însoţirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliţiei rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deşi niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere.

De menţionat este faptul că, oricum, şi fără încheierea acestui protocol, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază, în virtutea funcţiei, de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituţii care are un regim de circulaţie prioritară.

Protocolul semnat de procurorul general Niţu Tiberiu Mihail a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, Brigada Rutieră din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, aflată în subordinea ministrului, a asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului Bucureşti.

Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliţie din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aştepta sosirea procurorului general în Bucureşti şi îl însoţea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenţi de poliţie din teren. Ulterior, agentul de poliţie rămânea în apropierea unităţii de parchet şi însoţea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoţea procurorul general până la ieşirea din Bucureşti.

În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La data de 03.07.2015, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalităţii în care se desfăşura activitatea de însoţirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucureşti.

Din documentul menţionat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptăţite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoţire permanentă erau preşedintele României şi primul ministru. De asemenea, de însoţire permanentă beneficiau şi ministrul de interne şi procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoţire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulaţiei rutiere în municipiul Bucureşti.

Prevederile referitoare la circulaţia pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoţiţi de echipaje de poliţie rutieră pe parcursul deplasărilor. Raţiunea acestor prevederi ţine atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliţia Română, cât şi de a garanta desfăşurarea în bune condiţii a circulaţiei rutiere.

În acest sens, trebuie avut în vedere că însoţirea unui demnitar de către poliţia rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoţire şi a vehiculului corespunzător, cât şi instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare şi siguranţă a traficului format din posturi fixe, posturi mobile şi patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât şi pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.

Fiecare deplasare presupune, aşadar, redirecţionarea unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecinţa perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare şi control al traficului.

Astfel, în aceste situaţii, intersecţiile unde acţionează agenţii de poliţie nu sunt alese în funcţie de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulaţiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului. Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenţii de poliţie rutieră aflaţi în posturile fixe opresc circulaţia celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.

În condiţiile în care numărul de agenţi de poliţie care desfăşoară la un anumit moment dat activităţi de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu Bucureşti variază între 60 şi 80, asigurarea dispozitivului de siguranţă pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliţie Rutieră este alocată exclusiv activităţii de însoţire, cu afectarea celorlalte responsabilităţi. Drept urmare, un număr important de intersecţii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenţii de poliţie care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale.

Având în vedere aceste argumente, art. 223 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere Preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi primul ministru. În considerarea importanţei acestor funcţii în stat, legiuitorul a instituit o prezumţie legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate şi al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menţionaţi pot fi însoţiţi în toate deplasările pe care le efectuează.

Acelaşi act normativ prevede, în dispoziţiile art. 223 alin. 3, că miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă. Spre deosebire de ipoteza anterioară, beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiţii – existenţa unei împrejurări neuzuale, precum şi a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinaţie într-un interval scurt.

În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători şi a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase şi să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulaţie prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, aşa cum este suficient pentru deplasarea ambulanţelor şi a autoturismelor de intervenţie ale poliţiei, iar suplimentarea cu echipaje de poliţie rutieră şi închiderea intersecţiilor de pe traseu se justifică doar în situaţii excepţionale.

În cazul în care un ministru sau, în cazul de faţă procurorul general, consideră că se găseşte într-o asemenea situaţie excepţională, Serviciul de Protecţie şi Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziţie cu privire la însoţirea acelei deplasări. Trebuie menţionat şi că Poliţia Română nu are competenţe în asigurarea protecţiei demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecţie şi Pază doar în limitele competenţelor legale.

Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptăţite să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere, respectiv foştii preşedinţi ai României, candidaţii la funcţia de preşedinte pe durata activităţilor electorale, şefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare şi omologii străini ai demnitarilor români."