Fostul preşedinte catalan convocat la Înalta Curte a Spaniei. Puigdemont rămâne în Belgia pentru moment

Curtea i-a convocat pe Puigdemont şi alţi 13 membri ai fostei sale administraţii pentru a depune mărturie joi, la ora locală 9 a.m.

Carles Puigdemont i-a avertizat pe liderii UE că se vor confrunta cu “sfârşitul ideii Europene” dacă nu vor lua măsuri împotriva răspunsului “violent şi opresiv” al Spaniei la referendumul pentru independenţa Cataloniei.

Procurorul General al Spaniei, José Manuel Maza, a intentat luni un proces împotriva lui Puigdemont pentru rebeliune, răzvrătire şi delapidare de fonduri şi, în cazul în care este găsit vinovat, fostul preşedinte catalan ar putea primi o sentinţă de până la 30 de ani de închisoare.

Conform legii spaniole, acuzaţiile de rebeliune ar putea fi aplicate celor care încearcă “violent şi public” să “abroge, să suspende sau să modifice Constituţia, total sau parţial”, sau să “declare independenţa unei părţi din teritoriul naţional”.

Puigdemont a ajuns recent la Bruxelles pentru a-i determina pe liderii UE să "conştientizeze" amploarea crizei din regiunea nord-estică a Spaniei şi ceea ce el a descris a fi comportamentul “agresiv” al administraţiei din Madrid, care a luat măsuri de a opri Catalonia să se separe de restul ţării.

Fostul lider catalan a precizat într-o conferinţă de presă în Bruxelles că regiunea Catalonia nu va accepta impunerea Articolului 155 din Constituţia spaniolă, care permite Madridului să preia controlul deplin al regiunii semi-autonome, adăugând că acest lucru va “distruge regiunea”.

El a mai afirmat că miniştrii săi depun eforturi pentru a opri Madridul să “dezmembreze instituţiile catalane”.

De asemenea, Puigdemont a criticat “agresiunea şi violenţa comise împotriva a milioane de oameni care şi-au exercitat dreptul la vot”.

“Am văzut o ofensivă foarte agresivă împotriva catalanilor”, a adăugat el. “Pacea şi dialogul sunt prioritatea noastră”.

Puigdemont a declarat că acuzaţiile formulate împotriva sa - de rebeliune, răzvrătire şi utilizare eronată a fondurilor publice - sunt un exemplu de “opresiune extremă” lansată de Madrid.

Fostul lider catalan a declarat marţi că se va întoarce în Spania dacă va primi anumite garanţii, notând că a ales să rămână în Bruxelles deoarece este capitala Europei, unde poate acţiona “liber şi în siguranţă”, şi nu neapărat pentru a cere azil.

“Situaţia evoluează în fiecare zi. Aici avem garanţia că ne sunt respectate drepturile şi ne putem îndeplini obligaţiile de aici”, a adăugat el.

“Dacă ne pot garanta tuturor – şi mie în special – că vom avea parte de un proces just şi independent, cu separarea puterilor pe care o avem în majoritatea naţiunilor europene, dacă ei garantează acest lucru, atunci ne vom întoarce imediat”.

Puigdemont a adăugat că va accepta provocarea alegerilor anticipate stabilite pentru luna decembrie, dar a cerut autorităţilor spaniole să recunoască rezultatele alegerilor, precizând că forţele pro-independenţă ar putea să ajungă din nou la putere în regiune.

Principalul reprezentant al Madridului în Catalonia, Enric Millo, a afirmat că remarcile lui Puigdemont au fost bine primite în capitala Spaniei.

În acelaşi timp, la o zi după sosirea lui Puigdemont în Belgia, premierul belgian Charles Michel a declarat că fostul lider catalan nu a fost invitat în ţara sa şi va fi tratat ca oricare alt cetăţean european. “El are aceleaşi drepturi şi obligaţii... nici mai mult, nici mai puţin”.

La rândul său, Puigdemont a afirmat la o conferinţă de presă în Bruxelles că se află în Belgia pentru a discuta cu reprezentanţii UE şi nu pentru a exploata reputaţia ţării ca un loc unde se acordă azil politic cetăţenilor din alte state UE.

Totuşi, luni, Puigdemont a călătorit într-un orăşel din vestul ţării pentru a angaja un avocat specializat în drepturile omului, care a avut cazuri câştigate pe tema extrădării în Spania a unor separatişti basci.

Avocatul Paul Bekaert a avertizat totuşi că reglementările UE schimbă situaţia. El a declarat pentru Reuters că sistemul European al Mandatelor de Arestare a eliminat excepţiile făcute anterior pentru extrădările în alte ţări UE cu scopul de a face faţă acuzaţiilor “politice” precum cea de răzvrătire.