Fostă primăriţă UDMR, judecată pentru 858 de şpăgi, achitată pe motiv că "faptele nu există"

Porsztner Sarolta
Porsztner Sarolta (Facebook - Porsztner Sarolta)

Fosta primăriţă UDMR a comunei Sălacea, Porsztner Sarolta, judecată pentru 858 de infracţiuni de luare de mită, a fost achitată definitiv, vineri, la Curtea de Apel Oradea, unde instanţa a constatat că faptele care i se impută nu există, informează Ebihoreanul.ro. Aceeaşi soluţie a fost pronunţată şi în cazul complicelui femeii, casierul Primăriei, Sandor Jószef Endre.

Toţi angajaţii "cotizau"

Porsztner Sarolta şi Sandor Jószef Endre au fost trimişi în judecată în vara anului 2017 de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, care îi imputau femeii că a acceptat să le acorde subalternilor din Primărie sporuri, cu condiţia ca fiecare să îi plătească lunar 10% din sumă, adică 25-30 de lei pe persoană, banii fiind strânşi de la angajaţi de casier care, apoi, îi înmâna sumele primite.

În rechizitoriu se arată că "afacerile" lui Porsztner, edil al comunei Sălacea în perioada 2004 - 2012, ar fi început în 2006, când în baza unor modificări legislative, funcţionarii puteau obţine un spor de 30% din salariul de bază, adică aproximativ 350 lei de persoană. Era vorba despre aşa-zisele "drepturi speciale" acordate la vremea respectivă tuturor funcţionarilor publici ca sporuri de fidelitate, pentru sănătate în muncă ori pentru ţinută, în completarea salariilor de bază modeste, ce variau între 700 şi 1.000 lei.

Sporurile se puteau acorda, însă, numai în baza unor hotărâri de consiliu iniţiate de primar. Interpelată de funcţionari, Porsztner le-a acceptat solicitarea, dar nu pe gratis. Femeia voia la rându-i, o "majorare salarială", pe care însă nu o putea obţine legal. "Le-a transmis funcţionarilor Primăriei că din sporurile pe care urmau să le primească, fiecare să îi dea şi ei o sumă de bani cuprinsă între 25-30 lei. Cu toţii au fost de acord", se precizează în actul de acuzare.

O recompensă

Ca atare, la propunerea primăriţei, Consiliul Local a şi aprobat acordarea sporurilor, iar pe 30 mai 2006, printr-un act adiţional la contractul colectiv de muncă, angajaţii obţineau dreptul de a beneficia de "un spor special pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, în cuantum de 350 lei". Din luna următoare, în fiecare zi de salariu, din acest supliment, funcţionarii i-au plătit primăriţei aproape 10%, adică sume cuprinse între 25-30 lei. Banii erau strânşi într-un plic chiar de casierul Primăriei, Sandor Jószef Endre, care i-l preda apoi lui Porsztner.

Chestionaţi de procurori, majoritatea funcţionarilor au recunoscut că plăteau şpăgile lunare, confirmând totodată că banii erau "recompensă" pentru că şefa, la rându-i, le-a dat sporul la salarii. "Din declaraţiile martorilor audiaţi, angajaţi ai Primăriei Sălacea, rezultă că a existat o înţelegere verbală între aceştia şi primar", arată rechizitoriul.

Cum a motivat Curtea achitarea primăriţei

În decizia Curţii nu se poate dovedi cert că fosta primăriţă a pretins bani funcţionarilor, iar "temerile şi prejudecăţile, manifestate de unii martori, în sensul că dacă nu remiteau sumele de bani primarului li se putea rezilia contractul de muncă sau ar fi fost supuşi unor şicanări din partea inculpatei, nu sunt suficiente pentru realizarea dezideratului dincolo de orice îndoială rezonabilă".

Judecătorii au arătat şi că cele 858 de şpăgi încasate de ex-primăriţa din Sălacea nu pot fi încadrate ca fiind penale. O parte din angajaţi au susţinut că au dat banii "din solidaritate" pentru primăriţă, alţi angajaţi pentru că "aşa se procedează".

"Este adevărat că au fost martori şi care au avut credinţa că dacă nu sunt de acord, vor suferi consecinţe nefavorabile de genul că ar putea să rămână fără locul de muncă sau că ar fi fost o atmosferă neplăcută la lucru, deoarece inculpata era foarte dificilă, stresantă, care înjura, însă aceştia au declarat că au remis suma de bani respectivă din salariu, cu ocazia plăţii acestuia, către casier, fără să le fi cerut aceste sume de bani inculpata, fără să fi fost condiţionaţi în vreo modalitate şi fără vreo legătură cu atribuţiile de serviciu", scrie în soluţie.

Prin urmare, instanţa a constatat că faptele imputate... nu există. "Acţiunea poate fi calificată ca fiind imorală, incorectă şi contrară competenţelor pe care trebuie să le deţină o persoană care se află la conducerea unei comunităţi. Comportamentul social şi de lider al comunităţii ar trebui să constituie un model de urmat pentru urbe şi exemplul personal este cel mai lesne de urmat", au mai arătat judecătorii, care l-au achitat şi pe casierul Primăriei Sălacea, părtaş la ciubucăreala fostului edil.

Verdictul Curţii de Apel Oradea este definitiv.

Articolul complet aici.