Fitch Ratings avertizează: Incertitudine politică ridicată în România înaintea alegerilor prezidenţiale
Incertitudinea politică va rămâne ridicată în România în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale repetate din luna mai, potrivit Fitch Ratings. Provocările legate de reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei, precum şi riscurile la adresa durabilităţii guvernului de coaliţie pe fondul polarizării sociale sunt reflectate în perspectiva negativă a ratingului suveran "BBB-" al României.
Cei trei candidaţi principali înainte de primul tur de scrutin din 4 mai sunt Crin Antonescu, candidatul oficial al guvernului de coaliţie tripartit din România, George Simion, liderul populist al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea partid ca mărime din parlament, şi Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, care candidează ca independent. La 18 mai va avea loc un al doilea tur de scrutin dacă niciun candidat nu va obţine mai mult de 50% din voturile din primul tur.
Incertitudinea politică a crescut semnificativ după ce Curtea Constituţională a României a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, în urma victoriei surprinzătoare a ultranaţionalistului Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferenţe străine. Alegerile parlamentare din decembrie au dus la o legislatură mai divizată, cu o creştere a numărului de partide de extremă dreapta, anti-europene.
Evoluţiile din acest an sunt în concordanţă cu opinia Fitch, menţinută încă de la revizuirea ratingului din decembrie 2024, când am revizuit perspectiva României la Negativ, conform căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puţin până la alegerile prezidenţiale.
La începutul lunii martie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate candidatura lui Georgescu pentru alegerile repetate din mai, ceea ce a dus la proteste din partea susţinătorilor acestuia. Georgescu a acceptat hotărârea şi l-a susţinut pe George Simion, a cărui candidatură ar putea deveni acum punctul central pentru atragerea sentimentului anti-sistem şi a voturilor de protest.
Politica externă şi apărarea sunt responsabilităţi-cheie ale preşedintelui, însă acesta nu are niciun rol formal în politica economică sau în măsurile legate direct de absorbţia şi alocarea fondurilor UE. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea avea implicaţii asupra încrederii investitorilor, a sustenabilităţii guvernului de coaliţie şi a capacităţii sale politice de a pune în aplicare consolidarea fiscală.
Ciclul electoral prelungit întârzie probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puţin până în semestrul al doilea al anului 2025, după cum am observat la 21 februarie, când am acordat României calificativul "BBB-"/negativ. În lipsa unor măsuri suplimentare, considerăm că există riscuri pentru previziunile noastre privind deficitul în 2025, de 7,5% din PIB, în special având în vedere deficitele lunare mari de la începutul anului 2025.
Conform datelor, deficitul bugetar în ianuarie şi februarie 2025 a fost de 30 de miliarde de lei (sau 1,6% din PIB-ul prognozat pentru 2025), similar cu cel de 29 de miliarde de lei de anul trecut, ceea ce ilustrează compromisurile politice în ceea ce priveşte consolidarea fiscală din cauza potenţialului său impact negativ asupra creşterii. În plus, la fel ca majoritatea ţărilor UE, România se va confrunta cu presiuni pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare (2024: 2,3% din PIB).
În pofida riscurilor politice şi fiscale, o redresare moderată în scenariul nostru de bază va duce la o creştere a PIB de 1,4% în 2025 şi de 2,2% în 2026, contribuind la reducerea deficitului la un nivel încă ridicat de 6,8% din PIB în 2026. Acest lucru nu împiedică creşterea bruscă a ponderii datoriei publice generale în PIB la 62% în 2026 (2023: 49%), peste mediana actuală "BBB" de 56%, şi la aproximativ 70% din PIB până în 2028 în proiecţiile noastre de bază.
