Financial Times: Edward Snowden ne-a făcut tuturor un bine, inclusiv lui Barack Obama

Fie că este un ticălos sau un erou, devine din ce în ce mai clar că Edward Snowden ne-a făcut un bine. Cu puţin timp înainte de primele dezvăluiri făcute de Snowden, în luna iunie, preşedintele american Barack Obama a ţinut un discurs crucial în care a apărat războiul american împotriva terorismului, pledând în acelaşi timp pentru vigilenţa împotriva exceselor sale. Deşi Obama a vorbit despre complexele serviciilor de informaţii americane cu privire la datele şi la măsurile contra-teroriste, discursul său a conţinut un apel similar. La scurt timp după aceea, Snowden a acceptat provocarea, scrie Financial Times.

Snowden ne-a amintit că există o miză mult mai mare în ceea ce priveşte complexul serviciilor americane cu privire la răspândirea datelor decât vânătoarea de terorişti. Washingtonul a făcut o treabă bună în ceea ce priveşte prevenirea atacurilor asupra teritoriului american de la atacurile teroriste din septembrie 2001. Atât George W Bush şi Barack Obama merită să fie lăudaţi pentru acest lucru. De asemenea, ambii merită criticaţi pentru că au exagerat cu învăţarea lecţiilor de la 11 septembrie. Serviciile secrete americane nu are o istorie deosebit de luminoasă. Ele au tendinţa de a strica acţiunile sub acoperire şi de a rata ceea ce urmează să se întâmple - de la dezastrul din Golful Porcilor din Cuba la atacurile de la World Trade Center.

Zece ani mai târziu, este clar că serviciile de informaţii americane au corectat în exces erorile de la 11 septembrie. Zilele în care erau furnizate date brute, în absenţa unui context adecvat, au apus. Azi oricine poate descărca suficiente informaţii clasificate pentru a construi un roman tolstoian despre spionajul american. Şi în acest caz, acţiunile lui Snowden s-au dovedit de ajutor.

Cel mai important, Snowden ne-a amintit că cea mai mare lecţie a atentatelor de la 11 septembrie rămâne nesoluţionată. Raportul Comisiei de la 11 septembrie a indicat că un eşec intelectual este, în cele din urmă, de vină pentru faptul că agenţiile nu au putut preveni atacurile asupra Turnurilor Gemene şi a subliniat necesitatea de a 'rutina, chiar de a birocratiza, folosirea imaginaţiei'. Obama nu are nevoie însă de imaginaţie pentru a şti cât de afectat este brandul Americii în momentul de faţă, în parte din cauza recentei închideri a administraţiei federale americane. Cu toate acestea, dezvăluirile despre activitatea NSA au contribuit la nemulţumirile legate de incompetenţa SUA. Erodarea încrederii între aliaţi şi între guvernele şi cetăţenii lor poate conduce la tot felul de consecinţe neprevăzute. Este, deci, momentul potrivit pentru Obama de a iniţia o dezbatere mai largă cu privire la serviciile de informaţii din SUA.

Snowden ne-a obligat, de asemenea, să ne confruntăm cu problema mai amplă a puterii Statelor Unite într-o lume aflată în schimbare. Cu toată puterea militară a Americii, puterea 'hard' pare să renteze mai puţin în prezent. Destinul unei lumi conduse de SUA în următorii zeci de ani nu va fi, probabil, decis de un conflict militar cu o altă mare putere, ci, mult mai probabil, de calitatea economiei şi democraţiei americane. Pentru majoritatea oamenilor din întreaga lume, trecuţi de 30 de ani, Statele Unite sunt încă apreciate din această perspectivă. Cu toate acestea, pentru o întreagă generaţie mai tânără decât aceştia, America a început să fie sinonimă cu un Big Brother - şi nu neapărat cu unul benign. Din acest punct de vedere, deteriorarea puterii 'soft' a SUA nu ar trebui să fie trecută cu vederea.