“Fantoma de metal”, continuă să blocheze Dunărea

Epava navei Slatina nu va fi scoasă la suprafaţă, deşi lucrările erau la un pas să înceapă, iar fondurile necesare operaţiunii – de aproape 7 milioane de euro – sunt disponibile. La 22 de ani de la scufundare, lucrările de ranfluare a epavei au intrat în impas înainte de a începe. Reporterii de la cotidianul „Viaţa liberă” din Galaţi scriu că de vină este un litigiu apărut între Administraţia Portuară a Dunării de Jos (APDM) Galaţi şi unul dintre operatorii care are închiriat un teren în Port Bazinul Nou, respectiv SC Dima & Fiii SA, şi a blocat accesul de pe uscat la zona de lucru, astfel că echipele de intervenţie pur si simplu nu pot ajunge la epavă. Litigiul a ajuns în instanţă şi epava rămâne neatinsă pe fundul Dunării până justiţia nu-şi vă spune ultimul cuvânt.

Specialiştii avertizează din nou asupra faptului că epava navei Slatina este o ameninţare considerabilă pentru navigaţia pe Dunăre. Epava se află într-un loc foarte sensibil, la doar 60 de metri de şenalul navigabil şi foarte aproape de intrarea în docurile Şantierului Naval Damen Galaţi şi dacă ar aluneca sau s-ar deplasa, ar paraliza trecerea navelor prin zona respectivă.

Pe de altă parte, situaţia este foarte presantă şi din cauză că, în prezent, în Şantierul Naval Damen Galaţi se lucrează la construirea unei nave mamut, cu un deplasament de 28.000 tone, destinată marinei militare olandeze. Nava, de tip tip Joint Support Ship (JSS), cu o lungime de 205 metri, este cea mai mare navă construită în ultimele decenii în şantierul gălăţean, lansarea la apă fiind programată pentru luna octombrie 2012. Prin urmare, epava navei Slatina ar trebui îndepărtată până atunci, pentru a nu periclita operaţiunile de lansare.

Până la soluţionarea cauzei, „fantoma de metal”, cum au fost poreclite resturile epavei, care au ieşit la suprafaţă după scăderea apelor Dunării, este utilă... pescarilor şi hoţilor de fier vechi. Adesea, pescarii îşi leagă bărcile de resturile navei şi îşi lansează plasele sau pripoanele pentru a prinde peştele ascuns printre cotloanele epavei. Alături de ei, căutătorii de fier vechi, înarmaţi cu baroase, fierăstraie şi răngi, se caţără pe unde apucă şi încearcă să smulgă bucăţi de metal care, vândut la vreun centru de fier, le-ar aduce bani de-o pâine.

Epava se află într-un loc foarte sensibil, la doar 60 de metri de şenalul navigabil şi foarte aproape de intrarea în docurile Şantierului Naval Damen Galaţi şi dacă ar aluneca sau s-ar deplasa, ar paraliza trecerea navelor prin zona respectivă.

Nava Slatina, un cargou de 4.800 tdw, s-a scufundat în apele Dunării în 1990 în dana 36-37 din Port Bazinul Nou, unde se afla acostată pentru reparaţii capitale. Pentru a evita o blocare a şenalului navigabil, epava – cu o lungime de 106 metri, o lăţime de 14,8 metri şi o greutate de 2.120 tone – a fost ancorată de mal cu cabluri şi parâme foarte groase. Numai că, în timp, legăturile au fost roase de rugină. Ultima verificare şi refacere a legăturilor s-a făcut în 1996, iar de atunci unele cabluri au fost serios mâncate de rugină, iar altele chiar s-au rupt. Prin urmare, „fantoma de metal” din adâncuri poate oricând să se elibereze din reţeaua care o ţine acum captivă şi să provoace o catastrofă pentru navigaţia pe Dunăre.