Exxon a purtat discuţii secrete pentru a relua activitatea în Rusia

Pe când se afla la Casa Albă, Joe Biden afirma că Exxon a făcut „mai mulţi bani decât Dumnezeu”, şi cu toate că fostul preşedinte greşea cronic în privinţa a tot, aici s-ar putea să fi avut un punct valid. Şi există un motiv simplu pentru care, în timp ce alţii se chinuie, Exxon tipăreşte bani: compania nu se teme să meargă total împotriva curentului înţelepciunii convenţionale.

După o întrevedere cu preşedintele Trump în Alaska, Vladimir Putin le-a spus reporterilor că Rusia şi SUA ar putea face mai multe afaceri împreună — de exemplu, între ţărmurile lor de pe coasta Pacificului.

„Aşteptăm cu interes să colaborăm”, a răspuns Trump, potrivit Zero Hedge.

Cei doi lideri nu au spus însă că, în spatele uşilor închise, cele mai mari companii energetice ale ţărilor lor schiţaseră deja o foaie de parcurs pentru a relua afacerile, exploatând câmpuri de petrol şi gaze de pe coasta de est a Rusiei.

După cum relatează FT şi WSJ, în discuţii secrete (sau nu chiar atât de secrete) cu cea mai mare companie energetică de stat din Rusia în acest an, directori de la Exxon Mobil au discutat despre revenirea la uriaşul proiect Sahalin, dacă cele două guverne ar da undă verde ca parte a unui proces de pace privind Ucraina.

Atât de sensibilă era situaţia, încât doar câţiva oameni din Exxon ştiau că aceste discuţii au avut loc. Unul dintre cei mai importanţi directori ai gigantului petrolier american, vicepreşedintele senior Neil Chapman, a condus discuţiile din partea Exxon.

Sub administraţiile Biden şi Trump, Exxon şi alte companii au avut permisiune şi licenţe de la Departamentul Trezoreriei SUA pentru a purta discuţii despre activele blocate cu partenerii ruşi, a menţionat o sursă WSJ, notând că prima rundă de negocieri a avut loc la scurt timp după retragerea Exxon din Rusia în 2022.

În paralel, directorii Exxon au cerut sprijinul guvernului SUA dacă firma se întoarce în Rusia şi au primit o atitudine favorabilă, a declarat un oficial de rang înalt al administraţiei. Directorul general Darren Woods a discutat posibilitatea revenirii Exxon cu Trump la Casa Albă în ultimele săptămâni.

Reluarea afacerilor în Rusia ar marca o apropiere dramatică după despărţirea tensionată a Exxon de Moscova, când Putin a atacat Ucraina în 2022. Cel mai mare producător de petrol al Occidentului a pătruns în Rusia mai adânc decât multe alte companii după căderea Uniunii Sovietice. Retragerea sa după invazie a fost, în consecinţă, mult mai dureroasă.

Una dintre cele mai mari investiţii ale Exxon în Rusia, Sahalin-1, numită după o insulă din apropierea celor trei câmpuri petroliere, a fost convenită prima dată în 1995. Exxon a condus proiectul şi deţinea 30%, alături de compania de stat Rosneft, precum şi companii japoneze şi indiene, care sunt încă acolo.

Când companiile occidentale au fugit din Rusia după invazie, Exxon a redus producţia şi a spus că îşi va vinde participaţia, depreciind valoarea acesteia cu peste 4 miliarde de dolari. Moscova a blocat vânzarea, apoi a şters participaţia Exxon, care a descris această mişcare ca expropriere.

De aceea, atragerea Exxon înapoi ar reprezenta un succes pentru Kremlin, care vrea să aducă investiţii occidentale ca parte a discuţiilor de pace pentru a stabiliza economia. O revenire nu este garantată şi depinde, parţial, dacă Trump reuşeşte să intermedieze sfârşitul războiului din Ucraina sau, dimpotrivă, înăspreşte sancţiunile dacă Putin refuză să înceteze luptele.

Deşi industria petrolieră rusă a reuşit să menţină producţia ridicată în ciuda sancţiunilor, analiştii avertizează că, în cele din urmă, capacitatea de producţie se va eroda din lipsa know-how-ului şi a investiţiilor. Atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor şi conductelor au afectat aprovizionarea internă cu combustibil a ţării în ultimele săptămâni.

Discuţiile dintre Exxon şi Rosneft privind relansarea parteneriatului lor s-au intensificat în jurul inaugurării lui Trump, în ianuarie. În februarie, oficiali guvernamentali de rang înalt din SUA şi Rusia s-au întâlnit public la Riad, Arabia Saudită, pentru a deschide discuţii privind încheierea războiului. Atunci, Rusia a agitat promisiunea unor oportunităţi de investiţii pentru companiile americane, inclusiv în proiecte energetice din Arctica.

În privat, Chapman de la Exxon s-a întâlnit cu directorul general al Rosneft, Igor Secin, în capitala Qatarului, Doha. Secin, un apropiat al lui Putin, este vizat de sancţiuni restrictive ale SUA, ceea ce înseamnă că americanilor le este interzis să colaboreze cu el fără tipul de licenţă de la Trezorerie obţinut de Exxon. Lui Secin îi place să se întâlnească cu lideri străini de afaceri şi politici în Qatar, al cărui fond suveran de investiţii deţine o participaţie în Rosneft. Qatarul şi-a croit un rol de mediator neutru în conflicte globale.

Reuters a relatat anterior că oficiali guvernamentali americani şi ruşi au discutat în această lună despre înţelegeri energetice, inclusiv posibila revenire a Exxon.

Există un precedent pentru implicarea Exxon la Sahalin: acordul de împărţire a producţiei pe care consorţiul l-a încheiat cu guvernul rus în anii 1990. Petrolul a început să curgă în 2005. Exporturile din Sahalin merg în mare parte către cumpărători asiatici, care au continuat să achiziţioneze ţiţei rusesc după invazie, spre deosebire de companiile europene, care au renunţat la el.

Putin a eliminat un obstacol pentru revenirea Exxon chiar în ziua summitului din Alaska. A semnat un decret care permite companiilor străine să deţină acţiuni în firma rusă care a operat Sahalin de la plecarea Exxon. Condiţiile includ furnizarea de echipamente şi piese de schimb din străinătate şi lobby pentru ridicarea sancţiunilor.

Revenirea Exxon — care i-ar înfuria pe europenii ce continuă să pretindă că acţiunile lor echivalează cu sancţiuni asupra Moscovei, deşi cumpără cu plăcere produse petroliere ruseşti rafinate în India — va depinde de termenii pe care Rusia îi va oferi. Compania caută cel puţin să-şi recupereze pierderile din retragerea din Sahalin, iar Putin ar putea să-i facă această concesie.

Legăturile strânse ale Exxon cu Rusia i-au adus fostului director general Rex Tillerson un Ordin al Prieteniei din partea lui Putin în 2013. Sancţiunile impuse după ce Putin a anexat Crimeea, în anul următor, au forţat Exxon să iasă din unele dintre proiectele sale din Rusia, dar Sahalin a rămas neatins.

În ciuda tensiunilor de după invazia din 2022, Exxon a menţinut canale de comunicare neoficiale cu Rosneft pe toată durata războiului. Asta pentru că bogăţiile energetice ale Rusiei rămân un premiu uriaş pentru companiile occidentale, dacă războiul se va încheia. Când Exxon a plecat, Sahalin reprezenta aproximativ 3% din producţia sa de petrol, o sursă mică, dar sigură de ţiţei. Compania colabora, de asemenea, cu Rosneft pentru a dezvolta rezervele de gaze naturale, destinate exportului sub formă de gaz lichefiat transportat cu nave. Rosneft speră să beneficieze de capitalul, tehnologia şi expertiza managerială a Exxon.

Dacă se va întoarce, Exxon ar găsi un mediu diferit de afaceri. Economia Rusiei a încetinit sub presiunea sancţiunilor, a dobânzilor ridicate şi a inflaţiei. Confiscările de active de către stat sunt obişnuite. Iar în vreme de război, Kremlinul a preluat un control şi mai mare asupra vastei industrii energetice a ţării.

Piaţa pentru petrolul Rusiei s-a schimbat. Europa s-a desprins de ţiţeiul rusesc, în timp ce rafinăriile din India şi China l-au acaparat. Comercianţii care cumpără şi vând petrolul fac acest lucru mai ales prin companii opace din Emiratele Arabe Unite.

Trump părea să se fi răcit faţă de Putin în această primăvară, blocând orice perspectivă imediată ca firmele occidentale să se avânte din nou în Rusia, înainte de a se apropia din nou de el în Alaska, luna aceasta.