Extrema dreaptă vs pragmatism: Din culisele tensiunilor crescânde dintre Meloni şi von der Leyen

Premierul italian Giorgia Meloni se ceartă cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şi situaţia ar putea deveni urâtă.

Meloni este furioasă din cauza raportului anual al Comisiei Europene privind statul de drept, care şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la libertatea presei în Italia şi la independenţa radiodifuzorului public, Rai. Meloni a luat măsuri legale împotriva jurnaliştilor, invocând defăimarea, care este o infracţiune penală pedepsită cu închisoarea în Italia. Numirea de către aceasta a unor loialişti în funcţii de conducere la radiodifuzorul de stat a dus la plecarea unor jurnalişti de calibru.

După publicarea raportului, Meloni i-a trimis o scrisoare lui von der Leyen, în care a afirmat că criticile din raport au dus la "atacuri stângace şi speculative" din partea jurnaliştilor, potrivit Politico.

Aceasta este cea mai recentă interacţiune între cei doi lideri într-o relaţie care se deteriorează constant.

În cele două săptămâni de când deputaţii din Parlamentul European au confirmat în cele din urmă un al doilea mandat pentru von der Leyen, guvernul Meloni a continuat să se certe cu Comisia Europeană, trăgând un semnal de alarmă asupra unei relaţii care a fost considerată cândva una civilizată şi de convenienţă.

Înalţi oficiali şi diplomaţi ai UE au pus la îndoială înţelepciunea respingerii publice a lui von der Leyen. "Ceea ce a făcut Meloni a fost pur şi simplu stupid", a declarat un diplomat UE de rang înalt după votul din Parlament. "A irosit atât de mult capital politic în câteva săptămâni".

În perioada premergătoare votului privind al doilea său mandat din iunie, von der Leyen a petrecut luni întregi făcând tot posibilul pentru a construi legături cu Meloni. Împreună, cele două au monitorizat un punct de intrare pentru migranţi în Italia. Blocul comunitar a prezentat condoleanţe comunităţilor italiene afectate de inundaţii, iar von der Leyen a participat la discuţiile purtate de Meloni la Roma despre strategia sa politică extinsă pe continentul african.

Apoi, Meloni s-a abţinut atunci când liderii UE au votat un al doilea mandat pentru von der Leyen, supărată că a fost exclusă dintr-o înţelegere de culise încheiată la Bruxelles de conservatorii de centru ai lui von der Leyen, liberalii preşedintelui francez Emmanuel Macron şi socialiştii cancelarului german Olaf Scholz.

La momentul respectiv, s-a crezut că partidul lui Meloni, Fraţii Italiei, o va susţine în continuare pe von der Leyen la votul din Parlamentul European. Dar nu a fost aşa.

Lorenzo Castellani, profesor de politică la Universitatea Luiss din Roma, a declarat că Meloni "îşi construise credibilitatea în cercurile diplomatice şi financiare, precum şi în Comisie şi beneficiase de numeroase concesii, inclusiv în ceea ce priveşte fondul de recuperare [al UE pentru coronavirus] şi migraţia". Acum, ea a "aruncat totul la gunoi".

O Italie marginalizată?

Votul privind-o pe von der Leyen a pus-o pe Meloni la o răscruce de drumuri, forţată să aleagă între consolidarea locului său ca o voce moderată în problemele europene şi dorinţa sa instinctivă de a rămâne un outsider agresiv şi radical.

De când a devenit prim-ministru în 2022, Meloni a prezidat un guvern de dreapta care a ordonat reţinerea automată a migranţilor şi a limitat drepturile parentale şi reproductive ale cuplurilor de acelaşi sex. În Europa, partidul său a respins Green Deal şi s-a opus includerii dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE.

Criticii lui Meloni au prezentat tensiunile cu von der Leyen drept o dovadă a marginalizării Italiei în Europa.

Deputatul italian Riccardo Magi, un om de centru şi un critic vocal al lui Meloni, a declarat că aceasta "face pe victima, ceea ce este reacţia cuiva care intenţionează să joace rolul de outsider".

Totuşi, von der Leyen şi Meloni au nevoie una de cealaltă.

Comisia a fost derutată de reacţia Romei la raportul privind statul de drept, mai ales că raportul a fost elaborat în consultare cu guvernul italian.

Aflată într-o vizită oficială în China în această săptămână, Meloni a încercat să atenueze tensiunile, afirmând că scrisoarea sa "nu este o dovadă a tensiunilor, ci o reflecţie asupra manipulării unui document tehnic, în care accentele critice nu provin de la Comisie, ci de la părţile interesate", despre care a afirmat că se referă la presa italiană de stânga.

Portofoliul mediteranean

Pe termen scurt, tensiunile ar putea afecta tipul de portofoliu pe care îl va primi următorul membru italian al Comisiei. Principalul nume vehiculat pentru această funcţie este ministrul afacerilor europene, Raffaele Fitto, care este bine văzut la Bruxelles.

Dacă Meloni propune o figură mai de dreapta, von der Leyen ar putea-o pedepsi pe aceasta cu noul portofoliu mediteranean simbolic, potrivit diplomaţilor.

Deşi Italia a fost una dintre ţările care au solicitat un portofoliu mediteranean, ca ţară puternic îndatorată, priorităţile sale europene sunt mai degrabă economice, astfel încât guvernul speră la un comisar economic cu greutate. De asemenea, este încă neclar ce influenţă politică şi ce responsabilităţi va avea noul portofoliu mediteranean.

Dar este vorba despre mai mult decât locuri de muncă şi influenţă. Italia are a doua cea mai mare datorie publică din Europa şi un deficit care încalcă limitele UE. Acest lucru pregăteşte Roma pentru o confruntare cu Comisia Europeană, din cauză că noile norme fiscale prevăd pedepse pentru ţările cu deficite mari.

Maurizio Gasparri de la partidul de centru-dreapta Forza Italia, care face parte atât din coaliţia de guvernare a lui Meloni cât şi din gruparea politică a lui von der Leyen din Parlamentul European, a minimalizat daunele pentru Italia.

"Nu cred că va exista un impact negativ, având în vedere relaţiile bune dintre von der Leyen şi Meloni, rolul central al Forza Italia în [Partidul Popular European] şi rolul Italiei ca membru fondator al UE. Din toate aceste motive, cred că Italia va rămâne în centrul vieţii UE", a spus el.

Alţii au subliniat că relaţia se află la un punct de cotitură, iar Meloni va trebui să decidă în ce direcţie va merge.

"Vom vedea care Meloni se va ridica din această situaţie: cea de extremă dreapta de care ne-am temut întotdeauna sau cea pragmatică pe care am ajuns să o cunoaştem?", a afirmat un diplomat UE, care a cerut anonimatul pentru a vorbi deschis.